Săptămâna Mare, cunoscută și sub numele de Săptămâna Patimilor, este ultima din postul Paștelui, înainte de marele praznic al Învierii Domnului. În această perioadă, credincioșii participă la slujbe de Denii. Fiecare zi aduce cu sine tradiții și obiceiuri unice, care îmbogățesc spiritualitatea și comunitatea credincioșilor. De la curățenia de Paște la vopsirea ouălor, fiecare moment este o oportunitate de reflecție și pregătire pentru una dintre cele mai importante sărbători din calendarul creștin.
În tradiția ortodoxă, Săptămâna Patimilor începe odată cu Duminca Floriilor, din 13 aprilie 2025, și durează până în Sâmbăta Mare. Credincioșii au intrat de astăzi, luni, 14 aprilie, în Săptămâna Mare, până sâmbătă, 19 aprilie 2025. Potrivit rânduielilor canonice, în aceste zile se ține post din prima parte a zilei și până spre seară. Săptămâna Patimilor Domnului este perioada care amintește de patimile lui Hristos și îi pregătește pe oameni pentru una dintre cele mai importante sărbători din calendarul bisericesc, ziua Învierii. Una dintre caracteristicile perioadei o reprezintă Deniile, sfintele citiri din biserică în care sunt descrise evenimente din viața Mântuitorului. În calendar, luni este cruce cu negru, iar următoarea cruce este duminică, de Paște – cruce cu roșu.
În fiecare zi din Săptămâna Mare ne reamintim și retrăim ultimele zile din viața Mântuitorului. Astfel, iată, potrivit basilica.ro, ce semnificație au zilele din Săptămâna Patimilor:
Sfânta și Marea Luni
În Sfânta şi Marea Luni din Săptămâna Patimilor se face pomenirea fericitului Iosif cel preafrumos şi se amintește de smochinul neroditor care s-a uscat prin blestemul Domnului. Iosif, fiul Patriarhului Iacob din Vechiul Testament, este lăudat în cântările Deniei ca fiind o preînchipuire sau o prefigurare profetică a Domnului nostru Iisus Hristos.
Sfânta și Marea Marți
Textele biblice rostite la slujbele din Sfânta și Marea Marți se referă la întunericul care este în cei ce nu-l au pe Dumnezeu în suflet. Pericopa evanghelică centrală a zilei este Pilda celor zece fecioare. Pilda celor zece fecioare este un îndemn la priveghere, la trezire.
Sfânta și Marea Miercuri
În Sfânta și Marea Miercuri din Săptămâna Patimilor dumnezeieștii Părinți au hotărât să se facă pomenire de femeia cea păcătoasă, care a uns cu mir pe Domnul, pentru că lucrul acesta s-a întâmplat puțin înainte de mântuitoarea patimă. Cântările liturgice ale acestei zile pun în contrast dărnicia și smerenia femeii păcătoase cu lăcomia și viclenia lui Iuda, vânzătorul lui Iisus.
Sfânta și Marea Joi
În Sfânta şi Marea Joi din Săptămâna Patimilor sunt prăznuite patru lucruri: sfânta spălare a picioarelor, Cina cea de Taină, adică predarea înfricoşătoarelor Taine, rugăciunea cea mai presus de fire şi vânzarea (trădarea) Domnului. La Denia din Joia Mare accentul cade pe cea mai mare virtute pe care o vedem în viaţa Mântuitorului: dragostea Sa îndelung răbdătoare.
Sfânta și Marea Vineri
Sinaxarul zilei precizează că se face pomenirea Sfintelor, mântuitoarelor şi înfricoşătoarelor Patimi ale Mântuitorului nostru lisus Hristos: scuipările, lovirile peste faţă, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfiră, trestia, buretele, oţetul, piroanele, suliţa şi, înainte de toate, crucea şi moartea, pe care le-a primit de bunăvoie pentru noi. De aseemnea, se mai face pomenire de mărturisirea mântuitoare făcută pe cruce de tâlharul recunoscător, care a fost răstignit împreună cu El.
Sfânta și Marea Sâmbătă
În Sfânta și Marea Sâmbătă din Săptămâna Patimilor prăznuim îngroparea Domnului și pogorârea la iad. Cuvântul lui Dumnezeu a stat cu trupul în mormânt, iar cu sufletul Lui curat și dumnezeiesc Se pogoară și în iad. Sufletul a fost despărțit prin moarte de trup și l-a dat în mâinile Tatălui. Tot Tatălui i-a dat și propriul Său sânge, fără să-I fie cerut; iar sângele Lui a fost preț de răscumpărare pentru noi. Potrivit sursei citate, legătura dintre Crucea, Mormântul și Învierea lui Hristos se vede și în icoana Coborârii la Iad a Mântuitorului, care, în Ortodoxie, este și icoana Învierii Domnului, pentru că Învierea din mormânt a lui Hristos Cel Răstignit începe cu biruința Lui asupra iadului.
Potrivit celor de la digi24.ro, în această săptămână sunt diverse tradiții și obicieiuri, printre ele amintim:
Lunea Mare – creștinii încep curățenia de Paște. Astăzi se spală haine și se pregătesc gospodăriile pentru praznicul Învierii Domnului.
Marțea Mare sau Marțea Seacă – această zi este dedicată treburilor casnice
Miercurea Mare – este ultima zi în care se mai spală haine și ziua în care se termină cu treburile în casă.
Joia Mare – Se vopesec ouăle de Paște și începe pregătirea preparatelor culinare. Sunt unele zone în care gospodinele încep să coacă aluatul pentru cozonac sau pască. Începând de joi nu se mai spală haine și nici nu se mai fac treburi grele în case. De asemenea, se merge la Denia celor 12 Evanghelii.
Vinerea Mare – mulți oameni aleg ziua de vineri pentru post negru, în amintirea Patimilor lui Hristos. În această zi nu se spală și nu se calcă haine, nu se mătură și nu se coase.
Sâmbăta Mare – este ultima zi de pregătire pentru ziua de duminica Paștelui. Acum se termină preparatele culinare, iar oamenii se pregătesc pentru slujba mare de Înviere.
Foto descritptiv. Sursă foto: basilica.ro
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Calitatea apei potabile verificată de S.C. EDILUL CGA S.A! Iată rezultatele analizelor
