▼ Alina Gorghiu: „Violența împotriva femeilor nu mai poate fi tratată ca o dramă privată”
România continuă să întârzie în fața unei realități dureroase: violența extremă împotriva femeilor rămâne un fenomen constant, previzibil și insuficient prevenit. Datele ultimului deceniu arată că aproape 500 de femei au fost ucise de partenerii lor actuali sau foști, iar doar în anul 2025 au fost raportate peste 50 de astfel de crime. Tendința este una îngrijorătoare, iar răspunsul statului este, încă, fragmentat. În acest context, deputata PNL Alina Gorghiu, fost ministru al Justiției, este una dintre inițiatoarele proiectului de lege care introduce infracțiunea de femicid în legislația românească, alături de peste 250 de parlamentari din mai multe partide. Proiectul se află în prezent în dezbatere la Senat și așteaptă votul parlamentarilor.
Potrivit Alinei Gorghiu, România a ajuns în acest punct pentru că, ani la rând, violența domestică a fost tratată superficial, atât de instituții, cât și de societate. „Mult timp, acest tip de violență a fost minimalizat, relativizat și mutat într-o zonă a ideii că este o problemă strict personală. Când statul transmite, fie și indirect, că nu e o prioritate publică, agresorii capătă curaj, iar victimele rămân izolate.”, avertizează deputata.
Această abordare a avut consecințe directe, spune Gorghiu: semnalele de alarmă au fost ignorate, plângerile tratate formal, iar intervențiile autorităților au venit, de cele mai multe ori, prea târziu. „Lipsa educației pe acest subiect produce generații întregi care normalizează abuzul. Iar asta se vede în statistici.”, mai spune parlamentarul argeșean.
Deputata liberală subliniază că femicidul nu este un act impulsiv sau o tragedie imprevizibilă, ci rezultatul unei escaladări care poate fi identificată și prevenită. „Femicidul înseamnă uciderea unei femei pentru că este femeie. În majoritatea cazurilor, crima este precedată de ani de violență, control și amenințări. Aproape întotdeauna au existat semne clare înainte.”, explică Alina Gorghiu.
În opinia sa, cele peste 440 de femei ucise în ultimii zece ani și zecile de mii de cazuri de violență domestică raportate anual indică un eșec sistemic. „Nu vorbim despre alegeri greșite ale victimelor, ci despre incapacitatea statului de a trata violența domestică drept o problemă gravă de siguranță publică.”.
,,Fiecare zi de întârziere înseamnă un risc real pentru femei și copii”
Deși România dispune deja de instrumente legale – ordine de protecție, evacuarea agresorului, monitorizare electronică – aplicarea acestora a fost adesea inconsistentă. „Până nu de mult, statul a intervenit mai ales după producerea tragediei. Măsurile existente au fost aplicate formal, fără monitorizare reală și fără continuitate.”, spune Gorghiu.
Pentru a corecta aceste vulnerabilități, în prezent sunt discutate două inițiative legislative complementare. Prima este proiectul de lege privind prevenirea și combaterea femicidului, care recunoaște fenomenul ca infracțiune distinctă și obligă statul să identifice tiparele de risc și să intervină preventiv. A doua este proiectul de lege L485/2025, deja adoptat de Senat și aflat acum la Camera Deputaților, care întărește concret protecția victimelor violenței domestice.
România are, de asemenea, o strategie națională pentru perioada 2022–2027, elaborată de ANES, care implică autoritățile locale în prevenție și sprijin pentru victime. Cu toate acestea, aplicarea strategiei a fost inegală, în funcție de comunitate și de resursele disponibile.
Alina Gorghiu subliniază că fără un cadru legislativ clar și fără finanțare adecvată, măsurile rămân doar pe hârtie. „Noua lege transformă prevenția și protecția din opțiuni în obligații ale statului. Vorbim despre finanțare pentru consiliere psihologică, asistență juridică gratuită, adăposturi sigure, formarea profesioniștilor, monitorizarea agresorilor, sprijin pentru copiii rămași orfani. Fără lege, aceste cheltuieli pot fi amânate la nesfârșit.”, explică deputata.
Proiectul legislativ pornește de la ideea că ieșirea dintr-o relație violentă nu este un act singular de curaj, ci un proces complex, care necesită sprijin constant. Printre măsurile propuse se numără accesul mai facil la instanță, ordine de protecție extinse pentru agresorii recidiviști, consiliere obligatorie pentru agresori, monitorizarea strictă a respectării ordinelor și sancțiuni clare pentru încălcarea lor.
„Fără alternative reale, multe femei se întorc la agresor nu din voință, ci din lipsă de opțiuni. Statul trebuie să fie parte din soluție, nu un simplu martor.”, subliniază Alina Gorghiu.
În prezent, proiectul de lege privind prevenirea și combaterea femicidului se află la Senat, în procedura de avizare și dezbatere. Deputata liberală speră ca adoptarea să aibă loc în prima parte a lunii martie, alături de votul final asupra proiectului L485/2025.
„Aceste legi nu țin de ideologie. Sunt legi de siguranță publică. Fiecare zi de întârziere înseamnă un risc real pentru femei și copii. Presiunea publică este esențială pentru ca statul să-și asume, în sfârșit, rolul de protector.”, conchide Alina Gorghiu.
Material realizat de Iulia Bădulescu.
Foto descriptiv. Sursă foto: ediția tipărită.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
