Prima zi din luna martie ne aduce un zâmbet pe față. La 1 martie, celebrăm sărbătoarea Mărţişorului, ziua în care primim sau dăruim un obiect format dintr-un şnur alb şi roşu, ce simbolizează renaşterea naturii și despre care se crede că aduce fericire și noroc. Mărţişorul a fost acceptat pentru a fi inclus în lista reprezentantivă UNESCO a patrimoniului imaterial al umanităţii, în anul 2017.
Tradiţional, mărţişoarele sunt făcute dintr-un şnur împletit roşu cu alb, cu care se leagă simboluri ale norocului: trifoi cu patru foi, potcoavă, coşar. De-a lungul timpului obiectul care atârnă de șnurul alb și roșu s-a diversificat (semne zodiacale, inițiale ale numelui, animale, flori, diferite aranjamente). De asemenea, potrivit unor informaţii etnografice, cele două fire răsucite ar fi semnificat iarna şi vara, iar de ele se agăţa o monedă de aur, argint sau din alt metal. În vechime se pare că şnurul se împletea din lână albă şi neagră, dar nu i se adăugau monede sau alte obiecte. În unele accepţiuni, şnurul mărţişorului, reprezenta funia anului, care aduna săptămânile şi lunile în anotimpurile iarnă şi vară. Acest şnur era făcut cadou la în ziua Dochiei, de 1 martie, început de An Agrar.
Bărbații primesc mărțișoare
De 1 martie, bărbaţii oferă doamnelor şi domnişoarelor apropiate mărţişoare, însă nu în toate zonele țării. De exemplu, în Bucovina, cei care primesc mărţişoarele sunt bărbaţii. Folcloristul Simion Florea Marian arată că în Moldova şi Bucovina mărţişorul consta dintr-o monedă de aur sau de argint legată cu un şnur alb şi roşu la gâtul copiilor, potrivit stiri.tvr.ro. Se credea că portul mărţişorului aduce noroc. Fetele îl purtau timp de 12 zile la gât, după care-l prindeau în păr şi-l ţineau astfel până la sosirea berzelor sau până ce înflorea primul pom. Atunci, cu şnurul legau creanga pomului, iar cu banul respectiv îşi cumpărau caş, pentru ca tot anul sa le fie faţa frumoasă şi albă.
Mărţişorul este un obicei specific românesc
Mărţişorul este un obicei specific românesc. Prima zi a primaverii a fost sărbătorită înca de acum 8.000 de ani, conform unor descoperiri arheologice. În timpul dacilor, mărţişoarele erau pietricele albe şi rosii, înşirate pe o aţă. Culoarea roşie semnifica focul, sângele şi soarele şi era atribuită femeii – deci vieţii. Albul, semnificând albul norilor şi limpezimea apelor, care era asociat cu înţelepciunea masculină. Astfel, șnurul mărţişorului te ducea cu gândul la împletirea inseparabilă a celor două semnificații feminine şi masculine. Obiceiul dăruirii mărţişorului este moştenit de la daci şi romani şi îşi are originea în credinţele şi practicile agrare. După vechiul calendar roman, 1 martie era prima zi din an, în care se celebra Matronalia. În această zi aveau loc serbările lui Marte – zeul forţelor naturii, al primăverii şi agriculturii, ocrotitor al câmpului şi turmelor. La vechii traci, aceleaşi atribute le avea zeul Marsyas Silen, inventatorul fluierului, iar acestui zeu îi erau închinate sărbătorile primăverii.
Sursă foto: Facebook Paul Anghel
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Angajări la Spitalul din Mioveni! Ce posturi sunt scoase la concurs
