Negocierile pentru bugetul României continuă să provoace tensiuni în interiorul coaliției de guvernare, iar adoptarea documentului financiar întârzie pe fondul unor dispute legate de nivelul cheltuielilor publice și de măsurile de sprijin social. Vicepreședintele Senatului, senatorul PNL Mihai Coteț, avertizează că transformarea discuțiilor bugetare într-o competiție de promisiuni riscă să afecteze stabilitatea economică a țării.
„Suntem deja în luna martie și România încă nu are un buget agreat în coaliție. Nu pentru că nu s-ar dori, ci pentru că fiecare ședință se transformă într-un târg politic”, a declarat senatorul liberal.
„Bugetul nu este o listă de dorințe”
Potrivit lui Mihai Coteț, presiunile pentru majorarea cheltuielilor bugetare vin în special din partea PSD, care ar propune constant noi programe și scheme de sprijin fără a indica sursele de finanțare. „Se creează falsa impresie că doar unii vor ca românii să aibă venituri mai mari. Adevărul este că toți vrem acest lucru, dar nu cu prețul prăbușirii economice”, a afirmat vicepreședintele Senatului.
Acesta susține că logica promisiunilor fără acoperire financiară ar putea avea consecințe serioase pentru economia României. „Dacă am intra și noi în acest joc, ar fi simplu: vreți un program – îl dublăm, vreți un ajutor – îl triplăm. Dar cu ce preț? Nu contează că nu există surse de finanțare? Nu contează că deficitul este deja la limită?”, a declarat Mihai Coteț.
În opinia sa, o politică fiscală bazată pe cheltuieli neacoperite ar putea împinge România într-o zonă de risc major. „România ar putea ajunge rapid în categoria junk, ceea ce ar însemna pierderea încrederii investitorilor, dobânzi mult mai mari și blocarea unor finanțări externe”, a avertizat senatorul.
Argumentul central invocat de Mihai Coteț este evoluția costurilor cu datoria publică. Datele prezentate recent de premierul Ilie Bolojan arată că dobânzile pe care România trebuie să le plătească în 2026 vor ajunge la aproximativ 3% din produsul intern brut.
„Asta înseamnă aproape 60 de miliarde de lei într-un singur an. Pentru comparație, este echivalentul întregului Program Anghel Saligny pentru cinci ani”, a explicat senatorul liberal. Potrivit acestuia, aceste sume nu se regăsesc în investiții publice sau servicii pentru cetățeni, ci reprezintă costul dezechilibrelor bugetare acumulate în anii precedenți.
Un alt punct sensibil al negocierilor bugetare îl reprezintă deficitul. Datele oficiale arată că deficitul bugetar al României a ajuns în 2025 la aproximativ 7,7% din PIB, iar obiectivul pentru anul următor este reducerea acestuia la 6,2% din PIB. „Fiecare punct procentual de deficit înseamnă miliarde de lei împrumutate astăzi și dobânzi mai mari mâine”, a subliniat Mihai Coteț. În opinia senatorului, reducerea deficitului este esențială pentru a diminua costurile împrumuturilor și pentru a elibera resurse financiare care pot fi direcționate către investiții sau programe sociale.
„Responsabilitate, nu populism”
Vicepreședintele Senatului consideră că bugetul trebuie adoptat rapid, dar într-o formă realistă. „Bugetul nu este o listă de dorințe către Moș Crăciun, ci o ecuație simplă: ce ai și ce îți permiți”, a declarat Mihai Coteț. Acesta susține că direcția bugetară ar trebui să includă creșterea investițiilor publice, alocări corecte pentru administrațiile locale și menținerea unui nivel fiscal predictibil pentru economie.
„Economia are nevoie de oxigen, nu de o povară fiscală suplimentară”, a afirmat senatorul liberal. În opinia sa, renunțarea la populismul bugetar reprezintă una dintre condițiile esențiale pentru stabilitatea economică. „Superofertele de azi sunt facturile usturătoare de mâine. Iar nota de plată ajunge întotdeauna la cetățean”, a concluzionat vicepreședintele Senatului.
Material realizat de Iulia Bădulescu.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
