Românii îl sărbătoresc pe 30 noiembrie pe Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al țării și primul chemat la apostolie. Zi cu puternică încărcătură religioasă și tradițională, sărbătoarea aduce în prim-plan atât moștenirea apostolului care a predicat Evanghelia pe meleagurile noastre, cât și obiceiurile vechi de secole păstrate în gospodării. În acest an, aproape un milion de români își serbează onomastica de Sfântul Andrei, potrivit datelor oficiale.
Protectorul neamului românesc
Sfântul Andrei este cunoscut și drept ”cel dintâi chemat” (la apostolie), acesta L-a însoțit pe Iisus Hristos prin Țara Sfântă, a fost martor la minunile pe care Le-a săvârșit și L-a văzut pe Domnul înviat. Sfântul Apostol Andrei a început prin a predica Evanghelia în Asia Mică, iar de acolo a venit în ținuturile dintre Dunăre și Marea Neagră. La fel ca și ceilalți apostoli, Sf. Andrei a umblat mult pentru a propovădui cuvântul lui Dumnezeu și astfel și alte țări îl au ca patron spiritual. Scoţia are pe drapel crucea Sf. Andrei, iar Spania, Grecia şi Rusia îl consideră creștinătorul lor. Totodată, este considerat patron spiritual al mai mai multor oraşe din Italia, Franţa, Belgia şi Grecia.
Cinstitul Cap al Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, a fost adus pentru prima dată în ţara noastră la Iaşi, în 1996, de hramul Sfintei Cuvioase Parascheva, şi în anul 2011, pe 24 octombrie, de hramul Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureştilor. De aici a fost dus şi la Sibiu, apoi la Alba Iulia.
Începând cu anul 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca sărbătoarea să fie însemnată cu crucea roșie în calendarul bisericesc, iar în anul 1997, Sfântul Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României. Ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei a devenit, 4 ani mai târziu, sărbătoare bisericească naţională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din data de 14 noiembrie 2001.
De ce se pune grâu la încolţit pentru Sfântul Andrei?
Noaptea Sfântului Andrei este marcată de obiceiuri, tradiţii și superstiţii. Mai departe, în noaptea Sfântului Andrei, oamenii aduc în casă crenguţe de vişin, le pun în apă iar dacă acestea înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat. De asemenea, există obiceiul în unele zone să se pună la încolțit grâu în mici vase sau folosirea a 12 cepe (pentru cele 12 luni ale anului) lăsate în pod până la Crăciun – cele stricate sunt semn de lună ploioasă, cele încolţite sunt semn de bogăţie. Grâul se pune în pământ, dar se poate folosi și vată sau un burete. Tradiția spune că fiecare membru al familiei trebuie să aibă propriul vas cu grâu, iar după ce acesta a fost plantat, vasul se pune pe pervazul geamului. Acesta se udă cu grijă zilnic până în noaptea dintre ani. Punerea de grâu la încolțit de Sfântul Andrei aduce noroc și belșug în casă, iar în noaptea de revelion se verifică grâul pus la încolțit de Sfântul Andrei și, în funcție de cum crește acesta, persoana care l-a pus la încolțit va avea sau nu noroc material, belșug și împliniri.
Fetele care vor să-şi afle ursitul ascund sub pernă busuioc sfinţit, astfel încât chipul bărbatului să le apară în vis.
Doar un român poartă acest prenume
Potrivit celor de la Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, mâine își vor sărbători onomastica 986.356 de români, dintre care 548.289 bărbați și 438.067 femei.
Cel mai des întâlnit prenume masculine este Andrei și îl poartă 515.905 români, apoi mai avem Andréas/Andreas/Andreaș – 11.642, András/Andras/Andraș –10.906, Andi – 3.274 ori Endre – 2.998. La popul opus cel mai rar întâlnit prenume masculin este Andrusca/Andrușca/Andrușcă – 2 și Ondras – 1.
Cel mai des întâlnit prenume feminine este Andreea și îl poartă 349.447 de românce, apoi mai avem Andra – 32.235, Andréa/Andrea – 24.927, Andrada – 21.724 ori Andreia – 7.937. La popul opus cel mai rar întâlnit prenume feminin este Andrusca/ Andrușca – 6.
Cine a fost Sf. Andrei, sărbătorit pe 30 noiembrie
Sfântul Andrei este primul dintre cei doisprezece apostoli care a adus creștinismul în România. Potrivit tradiției, Sf. Andrei a predicat în Dobrogea, iar astăzi este considerat protectorul spiritual al românilor.
Sfântul Apostol Andrei a fost martirizat la Patras, în Grecia. Nu se ştie cu exactitate anul morţii sale, însă se presupune că ar fi fost în timpul uneia dintre persecuţiile lui Nero (54-68) sau Diocleţian (81-96). A fost răstignit pe o cruce în formă de X, cunoscută astăzi drept „Crucea Sfântului Andrei”.
Ziua de 30 noiembrie este dedicată închinării și comemorării acestui mare apostol, iar în multe regiuni ale țării, sărbătoarea este însoțită de ritualuri specifice, scrie doxologia.ro.
Sfântul Andrei este considerat un sfânt făcător de minuni, iar viața lui a fost marcată de numeroase miracole. Printre cele mai cunoscute se numără vindecările miraculoase și exorcizările pe care le-a realizat în timpul misiunii sale. De asemenea, se spune că acesta a avut puterea de a alunga demonii și de a tămădui bolile, fiind un simbol al luminii în fața întunericului spiritual, iar în tradiția românească, Sf. Andrei este adesea invocat pentru protecție împotriva răului și a spiritelor malefice.
Sursă foto: FB Adrian Miuțescu.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Program nou pentru autobuzele electrice din Mioveni, din 1 decembrie
