Traficul de droguri în România se află într-o expansiune alarmantă, iar minorii sunt tot mai implicați în această activitate ilegală. Potrivit raportului DIICOT pe anul trecut, citat de Agerpres, rețelele de traficanți au adoptat metode moderne pentru a aduce și distribui droguri în țară.
Cel mai consumat drog din România este cannabisul, fiind și cel mai confiscat de autorități. Însă, a crescut și numărul consumatorilor de droguri de mare risc, precum cocaina, heroina și amfetaminele.
Droguri comandate online și livrate anonim
O tendință îngrijorătoare este creșterea traficului cu amfetamină și ecstasy (MDMA), substanțe comandate prin Darknet – o rețea ascunsă a internetului, inaccesibilă prin motoarele de căutare obișnuite. Plata se face în criptomonede, iar livrările sunt realizate prin sisteme de coletărie, pentru a menține anonimatul.
De asemenea, există riscul apariției laboratoarelor de morfină în România, după modelul celor din Olanda. Anchetatorii susțin că transportul precursorilor necesari pentru producerea drogurilor în Europa este relativ facil, ceea ce face ca România să fie o țară vulnerabilă în acest proces.
Potrivit modului de operare rezultat din anchetele instrumentate de DIICOT, aceste droguri sunt comandate prin rețeaua de internet Darknet (un tip de rețea suprapusă care face parte din rețeaua globală de internet, poate fi accesat numai cu software specific, iar site-urile și serviciile online apar ascunse, nefiind indexate de motoarele de căutare). Plata drogurilor se face cu monedă virtuală prin utilizarea unui ‘portofel electronic’. Un element de noutate este reprezentat de apariția pe rutele clasice a unor cantități de morfină – bază, având ca destinație Olanda, unde există laboratoare de producție a heroinei. Riscul apariției de astfel de laboratoare și în România este unul în creștere în special pentru faptul că în spațiul european transportul precursorilor necesari este facil’, spun procurorii.
România – țară de tranzit pentru droguri periculoase
România continuă să fie un punct strategic pe harta traficului internațional de droguri. Potrivit sursei citate, substanțele interzise ajung în țara noastră din două direcții principale:
►Heroina provine din Afghanistan, Iran sau Pakistan și traversează Turcia și Bulgaria înainte de a ajunge în România, de unde este transportată mai departe spre Europa de Vest.
►Cocaina și ecstasy sunt aduse din Vestul Europei (Olanda, Spania, Germania, Italia, Belgia) și tranzitează România fie pe cale aeriană, fie rutieră.
În unele cazuri, traficanții evită România, transportând drogurile prin Bulgaria, Serbia și Ungaria. O altă rută alternativă presupune redirecționarea transporturilor prin Georgia și Ucraina, cu sau fără tranzit prin România.
În unele cazuri, s-a constatat folosirea a două rute alternative traseului anterior menționat. Unul dintre aceste itinerarii presupune ocolirea teritoriului României, drogurile fiind transportate prin partea de sud a țării noastre, prin Bulgaria spre Serbia și, apoi, către Ungaria. Cel de-al doilea itinerariu presupune doar modificarea rutei urmate de la furnizori până la frontiera de stat a României. În această situație, drogurile sunt transportate din zona Afghanistan către Georgia și, mai departe, în Ucraina unde acestea sunt redirecționate către țări din zona Europei de Vest, fie cu tranzitarea României, fie prin Polonia sau Slovacia’, se arată în raportul DIICOT.
Minorii, tot mai implicați în traficul de droguri
Un alt aspect îngrijorător semnalat de DIICOT este implicarea tot mai mare a minorilor în traficul de droguri. Tot mai mulți adolescenți sunt folosiți pentru vânzarea substanțelor interzise, iar numărul celor arestați a crescut considerabil.
Traficanții folosesc și platforme online specializate, unde tinerii pot achiziționa droguri cu anonimat total. Acest fenomen contribuie la extinderea pieței drogurilor în mediul digital și la atragerea unui număr mai mare de consumatori tineri.
În plus, a crescut considerabil participația la comiterea acestui gen de fapte de către inculpați minori, aspect ce se reflectă, în primul rând, în numărul măsurilor preventive privative de libertate luate față de aceștia. O altă modalitate de comitere a infracțiunii de trafic de droguri cu adresabilitate predominantă în rândul tinerilor este prin extinderea și dezvoltarea pieței de vânzare și consum de droguri pe segmentul online, respectiv apariția unor platforme specializate online de distribuire a drogurilor unde principalul avantaj al membrilor care accesează asemenea platforme online este acela al anonimității’, mai transmit anchetatorii.
Confiscări record de droguri în 2024
Autoritățile române au depus eforturi susținute pentru combaterea traficului de droguri. Anul trecut, DIICOT a soluționat peste 32.000 de dosare, dintre care aproape 17.000 au fost noi cazuri de trafic de droguri.
Bilanțul confiscărilor este impresionant:
►Peste 1,1 tone de droguri ridicate de autorități, dintre care aproape 200 kg de droguri de mare risc.
►1,2 milioane de comprimate de droguri, dintre care peste 64.000 de mare risc.
►Peste 12.000 de plante de cannabis descoperite, cu o greutate totală de aproape 480 kg.
►4,4 tone de masă vegetală conținând THC.
►Peste 7 tone de substanțe interzise dopante și aproximativ 16 tone de pulpă de fructe ce conținea cocaină.
Foto descriptiv
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro
(VIDEO) Aproape 3 tone de droguri, distruse de Poliția Română
