În spiritul sărbătorii de 1 Martie, președintele Consiliului Județean Argeș, Ion Mînzînă, a transmis un mesaj plin de optimism și bucurie, subliniind importanța primăverii ca simbol al reînnoirii și al speranței: ” O primăvară binecuvântată cu bucurii!”. Această perioadă a anului aduce nu doar florile care înfloresc, ci și oportunități de a celebra comunitatea și tradițiile locale.
Cei de la Consiliul Județean Argeș transmit tuturor ”O primăvară minunată, plină de bucurii și împliniri!”, vorbind în postarea publicată pe pagina de Facebook despre tradiția mărțișorului la români, citând ca sursă Comisia Națională a României pentru UNESCO; Argeșul și Muscelul. Spații istorice ale românismului, Vol. II, Pitești, 2013:
”Prima atestare documentară a mărțișorului pe teritoriul României se regăsește în „Condica limbii române” a lui Iordache Golescu. Acesta surprinde dubla ipostază a mărțișorului – de celebrare a primăverii și de amuletă: ”Mărțișor este și luna martie, dar se zice și la o ață împletită cu un fir alb și cu altul roșu, ce-l leagă la gât, la mâinile copiilor în luna lui martie, spre pază, spre depărtare de orice boală, de dăochiat…”
În mod tradițional, mărțișorul era o ață de culoare roșie sau confecționată prin împletirea unui fir roșu cu alb, care se purta la mână ca semn al venirii primăverii, simbolizând lupta vieții cu moartea, a primăverii cu iarna.
Era datina ca părinții să lege copiilor lor, la 1 martie, câte o monedă de argint ori de aur, la gât sau la mână, ca să aibă noroc și să fie sănătoși. Mărțișorul era purtat timp de 12 zile, simbolizând lunile anului, după care se punea fie pe ramura unui pom tânăr, fie pe ramura înflorită a porumbarului sau păducelului, pentru ca băiatul sau fetița să crească în sănătate și frumusețe, precum florile acestora. Bănuțul de aur sau de argint însemna îmbelșugarea, firul împletit în alb cu roșu – fața albă cum e crinul și rumenă ca roza, iar agățarea pe ramura unui pom constituia o salutare poetică adresată primăverii.
În evoluția sa, obiceiul a cunoscut unele schimbări. Astăzi, mărțișorul poate fi dăruit sau primit de oricine. Nu se mai poartă la gât sau la mână, ci pe piept, în stânga, mai mult de către fete și femei. În locul monedei, se pun mici obiecte, reprezentând mărgele colorate, ceramică, flori sau diverse accesorii gravate, pictate ori lucrate manual din diferite materiale și țesături”.
În anul 2017, a fost introdus de UNESCO în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanităţii, certificându-i-se valoarea neprețuită și simbolismul unic.
Mărțișorul este unul dintre cele mai vechi și populare obiceiuri românești, o tradiție vie românească, ce ne îmbracă sufletele în culorile vii ale primăverii, insuflându-ne speranța, optimismul și entuziasmul unui nou început.
Sursă foto: FB CJ Argeș.
Citiți, de aseemnea, pe anchetaonline.ro:
Primăriei Mioveni: Mărțișorul să vă aducă speranță, frumusețe și căldura unor începuturi frumoase!
