Într-un gest cu profundă rezonanță istorică și spirituală pentru Argeș și întreaga Țară Românească, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a aprobat, în ședința din 1 iulie 2025, canonizarea monahiei Platonida, fosta domniță Despina Milița – soția voievodului Neagoe Basarab. Cunoscută în popor și sub numele de doamna Despina, aceasta va fi prăznuită anual pe 26 septembrie, alături de alte cuvioase sfinte ale ortodoxiei.
Monahia Platonida devine, astfel, prima femeie canonizată oficial care a avut o contribuție esențială la consolidarea vieții monahale, culturale și sociale în Țara Românească de la începutul secolului al XVI-lea. Legătura sa cu Argeșul este una de o însemnătate monumentală: este ctitor de drept și binefăcătoare a legendarului așezământ monahal de la Curtea de Argeș, mănăstire care avea să devină necropolă domnească și simbol al spiritualității românești.
De la domniță la monahie
Despina Milița, născută în Serbia într-o familie domnitoare, a fost căsătorită cu Neagoe Basarab înainte ca acesta să urce pe tronul Țării Românești (1512–1521). Cultivată, evlavioasă și implicată activ în viața publică, doamna Despina a susținut cu generozitate cultura, educația și biserica în timpul domniei soțului său. Sursele istorice o consemnează ca pe o femeie de o înaltă ținută morală, cu simț diplomatic și o forță interioară neobișnuită pentru epoca sa.
După moartea domnitorului, doamna Despina a ales calea monahismului, retrăgându-se la Mănăstirea Dealul, apoi la Curtea de Argeș, unde a fost tunsă în monahism sub numele de Platonida. În această nouă viață, s-a dedicat rugăciunii, milosteniei și sprijinirii nevoiașilor. A fost mama spirituală a multor monahii și un exemplu de sfințenie în viață.
Legătura cu Mănăstirea Curtea de Argeș
Monahia Platonida a avut un rol esențial în finalizarea lucrărilor la Mănăstirea Curtea de Argeș, ctitoria-simbol a lui Neagoe Basarab. Istoricii bisericești și cronicile epocii confirmă faptul că Despina a vegheat asupra bunului mers al lucrărilor, a susținut logistic șantierul și a comandat obiecte de cult și manuscrise valoroase.
Mai mult, după trecerea sa la Domnul, osemintele sale au fost îngropate în incinta mănăstirii, într-un loc cinstit de obștea locală ca fiind sfânt. Chiar și în lipsa unei canonizări formale, timp de secole, credincioșii din Argeș și împrejurimi au cinstit memoria monahiei Platonida cu evlavie, adesea invocând-o în rugăciuni ca pe o mijlocitoare tămăduitoare.
Recunoașterea oficială a sfințeniei
Hotărârea Sfântului Sinod vine în contextul proclamării anului 2026 drept „An comemorativ al tuturor sfintelor femei din calendarul Bisericii Ortodoxe Române”. Dosarul de canonizare al monahiei Platonida a fost întocmit pe baza surselor istorice, a mărturiilor populare și a continuității cinstirii ei locale. Comisia de canonizare a considerat că viața sa întru Hristos, renunțarea la cele lumești, dedicarea față de Biserică și faptele de milostenie justifică pe deplin includerea ei în rândul sfinților.
Actul de proclamare solemnă a canonizării este așteptat să aibă loc în toamna anului 2026, la Mănăstirea Curtea de Argeș, cu participarea ierarhilor, a clerului, a monahiilor și a credincioșilor din toată țara, dar mai ales din județul Argeș.
O sfântă argeșeană în calendarul ortodox
Pentru județul Argeș, canonizarea monahiei Platonida nu este doar un act de recuperare spirituală, ci și o revalidare a patrimoniului istoric local. Curtea de Argeș, orașul-simbol al voievodatului Țării Românești, se adaugă astfel pe harta locurilor sfinte care adăpostesc moaștele sau mormintele unor sfinți recunoscuți oficial de Biserica Ortodoxă Română.
Începând cu anul 2026, numele monahiei Platonida va figura în calendarul bisericesc alături de alte cuvioase, precum Parascheva sau Teodora de la Sihla, iar la Curtea de Argeș se vor oficia slujbe speciale în ziua prăznuirii sale, 26 septembrie.
Material realizat de redacția Ancheta.
Foto descriptiv. Sursă foto: ediția tipărită.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Trei judoka argeșeni în Echipa Olimpică a României pentru FOTE 2025
