Noua lege a Educației lansată în dezbatere publică a generat vii dezbateri. Modificările cu care vine sunt de substanță și vor avea un impact considerabil asupra învățământului următorilor 10-20 de ani. Am discutat cu inspectorul general al IȘJ Argeș, Dumitru Tudosoiu, pe marginea celor mai importante sau controversate măsuri anunțate în proiectul de lege.

„Așa trebuie să arate un document care va produce efecte juridice pentru cel puțin următorii 10 ani”

Să începem cu câteva considerații generale pe marginea acestui proiect aflat în dezbatere!

Cred că era foarte necesar acest proiect, după 11 ani în care, lucrând în sistem, pot spune că ne-am cam chinuit cu Legea 1 a Educației apărută în 2011. Era nevoie de un upgrade, de o nouă variantă de lege care bănuiesc că o va îngloba pe cea veche, dar o va îmbunătăți cu mult.

 

Modul în care această lege va ieși într-un final ca document organic al statului român este de lăudat în sensul că, spre deosebire de Legea 1 care a fost trecută prin asumare, această nouă lege a Educației va respecta toate normele democratice, și anume consultare publică, consultarea tuturor factorilor implicați în educație. Cred că așa trebuie făcut. Apoi, legea va merge în parlament, în comisiile de specialitate, va primi propunerile de rigoare, iar într-un final va fi pe masa aleșilor noștri spre a fi votată. Așa trebuie să arate un document care va produce efecte juridice pentru cel puțin următorii 10 ani, dacă nu mai bine.

Înțeleg că până la acest moment s-au făcut în jur de 500 de amendamente pe această lege, probabil pe punctele sensibile, care deja s-au transformat în subiecte de polemică publică. S-au transmis amendamente și din Argeș?

Noi am distribuit la toate unitățile de învățământ din județul Argeș documentul, încă din data de 13 iulie, atunci când proiectul de lege a apărut în Monitorul Oficial pentru dezbatere publică. Termenul-limită de consultare este până în 24 august, mai mult decât rezonabil. Le-a dat colegilor mei un termen până pe 10 august pentru a-mi trimite propunerile și amendamentele lor, pentru ca apoi să le strângem pe toate, să le concatenăm, pentru că s-ar putea ca unele să se dubleze și le vom transmite Ministerului Educației.

 

Pe de altă, parte am stabilit două ședințe cu directorii la finalul lunii iulie și la jumătatea lunii august. Un punct distinct în aceste ședințe va fi o mică dezbatere pe această temă. Intenționez că fac o dezbatere publică cu autoritățile publice locale interesate – municipiul Pitești, localitățile din jur care au posibilitatea să-și spună un punct de vedere pe marginea învățământului din mediul rural, reprezentanți ai Consiliului Județean și ai Prefecturii, Universitatea din Pitești, colegii de la sindicate. Vreau să fac o mică ședință mare și la nivelul IȘJ Argeș pe baza proiectului. În acest moment încă suntem în examene naționale. Suntem foarte aproape de a finaliza contestațiile la titularizare, pentru că marți vor fi afișate rezultatele finale, și tot astăzi (n.r. duminică, 24 iulie), suntem în procedură de evaluare a lucrărilor de definitivat. Încă mai avem niște zile de foc, după care ne vom concentra pe noua lege a Educației.

Personal, vă gândiți să aduceți un amendament sau să veniți cu o propunere de îmbunătățire a acestei legi?

Sunt foarte multe lucruri care se pot discuta și interpreta, cu păreri personale bazate pe experiență sau, pur și simplu, că așa sună mai bine. Eu m-aș apleca asupra uneia fundamentale și restul, cumva, ar fi derivate. Vorbesc despre finanțarea procesului de educație. Eu consider, și am să transmit distinct sub semnătură, propunerea de reorganizare a finanțării sistemului național de educație. Consider că finanțarea/elev este deficitară, este foarte greoaie, întotdeauna ne duce undeva spre finalul anului fiscal în situația de a avea nevoie de bani suplimentari pentru plata salariilor, deci evident de a avea nevoie de rectificare bugetară, lucru pe care nu cred că trebuie să-l pățim noi și, ca noi, majoritatea județelor, în fiecare an. Și nici ministerul nu ar trebui să se încarce cu asemenea chestiune. Consider că o altă variantă de finanțare ar fi, poate, mult mai eficientă de la bun început. S-ar crea puțină relaxare și pentru noi, cei care plătim salariile în județ, și pentru cei care ne trimit banii, adică bugetul național.

Nu înveți suficient de bine să mergi într-un liceu, te vei duce într-o școală profesională!

Transformarea inspectoratelor școlare în direcții județene este un alt cartof fierbinte…

Nu știu prea multe despre acest subiect decât ceea ce s-a scris în presă. Fiind inspector general în funcție, îmi vine peste mână să întreb pe oricine din Ministerul Educației cam ce înseamnă această chestiune, dacă există concret un proiect, o proiecție a noului inspectorat școlar care se va numi direcție. Și dacă da, pe ce organigramă, cu ce responsabilități, cu ce fișă a postului? Așa cum suntem acum, avem cu tot cu șofer și inspectori 40 de oameni, într-o instituție care gestionează activitatea a 90.000 de copii și a peste 8.000 de cadre didactice. Nu știu dacă se descentralizează și munca sau doar instituția în sine, iar responsabilitățile rămân la fel. Aș vrea să comentez acest subiect și mă interesează în mod direct, dar până la urmă ce va fi va fi, nu depinde nimic de Dumitru Tudosoiu ca să influențeze chesiunea asta, dar mă interesează pentru buna mea știință pentru a ști ce se întâmplă de la anul.

O propunere interesantă și extrem de dezbătută: examene de admitere susținute direct la colegiile naționale!

– Dacă aș mai avea o pereche de mâini aș aplauda și cu aceea. Ne întoarcem la un lucru bun: admiterea în liceu. Nu înveți suficient de bine să mergi într-un liceu, te vei duce într-o școală profesională, iar lucrul acesta va fi delimitat de un examen, nu de o medie între clasele V-VIII și română, matematică etc. Acest lucru nu a fost, până la urmă, rău, dar mi se pare mult mai competițional și corect acest sistem. Cine învață și merge în zona de liceu teoretic vrea să meargă la universitate, se va pregăti foarte bine pentru a merge la un liceu, cine nu dorește să învețe sau nu poate va merge către o școală de meserii. E loc pentru toată lumea și în societate, și în școală.

„Nu poți să scoți meditațiile din zona negru-gri în zona de fiscalizare fără să oferi un salariu atractiv”

S-au făcut tot felul de propuneri pe marginea reglementării meditațiilor. Șeful ANAF a propus ca profesorii reclamați că fac meditații le negru să fie atenționați printr-un SMS pentru a se conforma. Consilierul ministrului Educației dorește introducerea în școală a unui registru al declarațiilor de interese pentru profesori, unde să fie declarate meditațiile oferite.

Eu spun de ani de zile că trebuie să fiscalizăm meditațiile, că nu mai trebuie să lăsăm profesorii să facă meditații cu copiii de la propria clasă. Este un conflict de interese extraordinar.

La final v-aș invita să comentați vestea-bombă a ministrului Educației care a declarat că din toamnă va majora salariile cu 43%.

Nu știam… Dar zic Doamne ajută! Nu poți să scoți meditațiile din zona negru-gri în zona de fiscalizare fără să oferi un salariu atractiv. Până la urmă, tu, stat român, plătește-ți oamenii dacă vrei să ai eficiență și un randament bun! Tot salariile mici i-au împins pe foarte mulți dintre colegii mei în zona aceasta a nefiscalizării. Salariul inițial este foarte mic.

Cred că toată lumea este de acord că profesorii merită plătiți la nivelul importanței lor, întrebarea este dacă această majorare nu este cumva o glumă ținând cont că statul nu știe cum să ne mai ia mărunțișul din buzunar prin noile măsuri fiscale anunțate…

Nu pot răspunde, nu îmi dau seama care va fi impactul bugetar pentru sute de mii de angajați.

Imens, cu siguranță, vorbim de 43%…

Oricum, dacă nu se face în 2023, trebuie cât mai curând să se facă o majorare salarială. Lucrurile s-au reglat pentru cei din sănătate, următorii la rând trebuie să fie cei din învățământ. Trebuie așezate cumva toate aceste salarii, pentru că nu poți rămâne cu 2.700 sau 3.000 de lei în mână și să realizezi că nu poți trăi cu banii aceia de la o lună la alta.

Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro