S-a scris ultima pagină din istoria Arpechim, după ce la finalul anului 2025 s-a vândut şi ultima bucată din fostul combinat petrochimic. Lichidatorii judiciari ai fostului combinat Oltchim, care se zbate în faliment de aproape 7 ani, au finalizat licitațiile de vânzare a platformei petrochimice din cadrul fostei rafinării de la Bradu.
Iniţial, lichidatorul judiciar a încercat vânzarea în bloc la un preț de pornire de aproape 50 de milioane de euro plus TVA, însă, pentru că nimeni nu s-a arătat interesat, s-a decis vânzarea pe bucăţi. În final, cele 9 pachete au fost adjudecate pentru suma totală de 21 de milioane de euro. Acest lucru s-a făcut prin mai multe licitaţii publice, care s-au întins pe parcursul a peste un an şi jumătate.
Şapte companii şi-au împărţit zeci de hectare la ieşirea din Piteşti către autostrada A1, trei dintre investitori fiind firme din judeţul Argeş. Cine se află în spatele acestor businessuri şi ce intenţii au în ceea ce priveşte proprietățile licitate?
► Nora lui Benone Lazăr şi-a adjudecat două pachete
Golden Energy Căteasca şi-a adjudecat două dintre pachete. Primul, intitulat „ZONA CTC”, l-a cumpărat în iunie 2024. Pachetul care a inclus bunuri imobile (teren și construcții), construcții speciale, precum şi echipamente, instalații și obiecte de inventar a avut un preţ de pornire de 520.000 de euro, însă firma argeşeană a reuşit să obţină un discount, preţul final fiind de 500.000 de euro.
Aceeaşi firmă a depus oferta câştigătoare şi pentru „Zona Parc Rezervoare 1”, acesta fiind de altfel şi ultimul pachet din cele nouă, vândut la finalul anului trecut, pe 16 decembrie 2025. Golden Energy Căteasca va plăti 2 milioane de euro fără TVA pentru terenurile, construcţiile şi instalaţiile de pe această proprietate, exact cât a fost şi preţul de pornire.
Golden Energy Căteasca o are ca administrator pe Nicoleta Lazăr, nora cunoscutului transportator Benone Lazăr şi soţia tânărului om de afaceri Cătălin Lazăr. Firma are ca obiect principal transportul rutier de mărfuri, însă la Primăria Căteasca este înregistrată având ca activitate panourile fotovoltaice. Golden Energy Căteasca o are ca administrator pe Nicoleta-Alina Lazăr, însă de afacere s-ar ocupa – conform surselor noastre din mediul economic argeşean – tatăl acesteia, omul de afaceri Minel Titu.
Mai puţin vizibil şi fără a avea notorietatea cuscrului său, numele lui Minel Titu apare în mai multe documente ce au vizat realizarea unor hale de producţie, de depozitare sau de reparaţii utilaje agricole în Piteşti, Bascov sau Albota. De asemenea, numele Titu Minel este menţionat şi într-un raport anual al Astra Transport, transmis Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.
În ceea ce priveşte scopul achiziţiilor făcute de Golden Energy, familia a ţinut să menţină discreţia. Golden Energy Căteasca figurează cu principalul obiect de activitate „transporturile rutiere de mărfuri”şi o regăsim şi ca beneficiar de fonduri europene prin Programul Operațional Competitivitate, în cadrul unui proiect de retehnologizare în valoare de 3,7 milioane lei.
► Daniel Dolofan a pus ochii pe instalaţia de polietilenă
Un alt investitor argeşean, care a licitat cu succes pentru două dintre pachetele scoase la licitaţie de lichidatorii Oltchim este Dodi Plast Tech SRL. Compania are ca principal obiect de activitate fabricarea foliilor și a ambalajelor din folie de polietilenă, aşa că nu este deloc întâmplător faptul că a pus ochii pe pachetul de bunuri denumit „zona PIP”. Zona PIP este cea unde funcţiona instalația Polietilenă de înaltă presiune, care producea polimeri de diferite tipuri – de bază, omogenizați și compoundați. Mai exact, zona unde se făceau pungile pe care le luam de la piață pe vremuri.
Dodi Plast şi-a adjudecat din 13 iunie 2024 acest pachet pentru care a plătit una dintre cele mai mari sume din cele oferite pentru cele 9 loturi. Nu mai puţin de 4 milioane de euro a fost dispusă să plătească firma argeşeană pentru terenul, construcţiile şi instalaţiile din zona PIP a Arpechim, acesta fiind de altfel şi preţul de pornire.
Firma a cumpărat în aceeaşi zi şi cea mai puţin valoroasă dintre proprietăţile licitate, şi anume zona Extruder, cu suma de 80.500 de euro (fără TVA), care pe lângă bunuri imobile şi instalaţii conţine şi drepturi de proprietate intelectuală. Zona Extruder din cadrul platformei Bradu reprezenta componenta finală a lanțului de producție a materialelor plastice (polimeri), zona cu echipament care producea propiletilena.
Daniel Dolofan, manager Dodi Plast Tech (foto margine dreapta)
Firma este controlată de omul de afaceri Constantin Daniel Dolofan, un nume relativ necunoscut publicului larg, însă respectat de cei cu care a avut relaţii de business. Dodi Plast Tech este o companie în continuă creştere, cu o cifră de afaceri de peste 47 de milioane de lei şi un profit net de 6 milioane de lei conform celor mai recente bilanţuri raportate, fiind a doua cea mai mare companie de profil din judeţ în domeniul fabricării foliilor şi profilelor de plastic.
Contactat de redactorii „Ancheta”, Daniel Dolofan a ales să nu vorbească despre recentele sale investiţii.
► Pentru AMAT, achiziţia este o investiţie imobiliară
Cel de-al treilea argeşean care a dorit să investească în terenurile fostei petrochimii este Alin Vaidescu, managerul dealerului auto AMAT SA. Încă din decembrie 2024, ginerele regretatului Constantin Stroe a depus oferta câştigătoare pentru pachetul „Zona ACN 3 Bradu”, cel mai probabil o proprietate în zona fostei uzine ACN, unde se regăseau instalații care produceau derivate pe bază de cianuri, Combinatul Petrochimic Arpechim Pitești incluzând şi o instalație de producție a acrilonitrilului (ACN).
Alin Vaidescu, manager AMAT (în margine stânga)
Pentru acest pachet, s-a oferit 1 milion de euro, exact cât au stabilit creditorii preţ de pornire. De achiziţie s-a ocupat – spun surse din piaţă – o firmă specializată de avocatură, iar în ceea ce priveşte planurile de viitor vizavi de proprietatea achiziţionată, reprezentanţii AMAT SA păstrează aceeaşi discreţie ca şi ceilalţi investitori. Conform surselor „Ancheta”, conducerea AMAT priveşte această achiziţie ca pe o investiţie imobiliară, fără a avea deocamdată planificat ceva concret.
► Celelalte proprietăţi au ajuns la investitori din afara judeţului
» Remat Maramureş SA a cumpărat Zona PJP Bradu, pentru 3,4 milioane de euro. Aici era Instalaţia polietilenă de joasă presiune, care avea ca utilitate obținerea polietilenei de joasă presiune și înaltă densitate prin polimerizarea în mediu de suspensie a etilenei. Proprietatea este compusă din peste 30 de hectare de teren intravilan plus construcţiile edificate pe acesta, precum şi echipamente şi instalaţii.
» „Zona centrală” a Petrochimiei Arpechim reprezintă cel mai valoros pachet, scos la licitaţie cu 5,2 milioane de euro (fără TVA) şi vândut cu 5,4 milioane de euro. Proprietatea a fost adjudecată de Blue Power Proiect, firmă controlată de oamenii de afaceri dâmboviţeni Mihaela Toma şi Ionuţ-Dorel Oprea, pe acesta din urmă presa din judeţul vecin numindu-l „Regele balastierelor” sau „Regele pietrişului”.
» Total Tools Distribution SRL a cumpărat zona Vichem, cu 500.000 de euro, un preţ identic cu cel de pornire. Vichem era o instalație unde se făcea incinerarea reziduurilor gazoase din petrochimie și producea abur pentru consumul intern al altor instalații din complex. Interesant este că firma, care este administrată de o anume Malvina Florea, a oferit jumătate de milion de euro, adică atât cât cifra de afaceri a companiei pe un an şi în condiţiile în care în ultimul bilanţ publicat de ANAF figurează cu datorii de peste 2 milioane de euro.
» O altă proprietate valoroasă a fost „Zona Rezervoare 2”, compusă în principal din terenuri și clădiri, construcții speciale și echipamente tehnologie. Prețul de pornire al acestei licitații aprobat de creditori s-a ridicat la 3 milioane de euro, plus TVA, însă în final pachetul a fost vândut cu 4,2 milioane de euro. Firma care a licitat în ianuarie 2025 o sumă semnificativ mai mare față de prețul de pornire este Rengy Development, parte a unui grup cu acelaşi nume din Malta, care se ocupă – conform datelor disponibile – cu producția de energie regenerabilă, având în Ucraina parcuri fotovoltaice cu putere instalată totală de 160 MW.
Ultimul cuvânt îl va avea însă CSAT (Consiliul Superior de Apărare a Ţării), care trebuie să îşi dea acordul pentru definitivarea vânzării acestor proprietăţi, considerate de importanţă strategică. Astfel, conform unui document oficial, „(…) pentru toate aceste pachete de active adjudecate a fost notificat Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului cu privire la comunicarea avizului de conformitate CSAT sau a unui răspuns din care să reiasă că aceste tranzacții nu au nevoie de acest aviz”.
Până când CSAT va da verdictul final, Arpechim rămâne suspendat între trecutul său industrial și un viitor încă neclar, construit de investitori care preferă discreția.
Arpechim – 54 de ani de istorie
1971 – Rafinăria, cu tot cu partea de petrochimie, este inaugurată.
1985 – Arpechim număra peste 7.000 de angajaţi.
2009 – Oltchim s-a înțeles cu OMV Petrom să preia divizia de petrochimie a Arpechim, pentru 13 milioane de euro.
2011 – Rămasă cu doar 700 de salariați, Arpechim a fost închisă cu totul, din cauza nerentabilității activității, iar ulterior au început procedurile de demolare.
2013 – Oltchim intră în insolvenţă.
2019 – Oltchim intră în faliment.
2023 – Platforma petrochimică Bradu este scoasă la vânzare.
2025 – Se vinde şi ultimul pachet din fostul combinat petrochimic.
Articol realizat de Nadia Ciochină şi Berta Dima
