În România, metale prețioasele includ aurul, argintul, platina și paladiul, fiecare având titluri legale care indică proporția de metal fin. Aurul se măsoară în carate, iar calitatea și valoarea bijuteriilor sunt garantate prin marcaje oficiale aplicate de autorități. Culoarea aurului poate varia în funcție de aliaje, iar bijuteriile trebuie obligatoriu marcate cu marca de stat pentru a asigura autenticitatea și legalitatea acestora. Dacă nu știți de la ce vin cele trei cifre de pe bijuteriile pe care le aveți, ei bine cei de la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) vă lămuresc.
”Știați că bijuteriile și obiectele din metale prețioase trebuie să fie marcate în mod obligatoriu cu “Marca de stat” aplicată de către specialiștii Direcției de metale prețioase, pietre prețioase și Peoces Kimberley din cadrul ANPC – Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor?!”, își întreabă prietenii de pe Facebook Paul Angehl, directorul general Direcţia Generală Control şi Supraveghere Piaţă şi Armonizare Europeană Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC). Alăturat pune și o poză explicativă cu mărcile atribuite fiecărui metal preios.
Astfel, potrivit ghidului făcut de cei de la ANPC, în România sunt considerate metale prețioase: aurul, argintul, platina și paladiul.
Ce simbolizează titlul metalului prețios?
Titlul metalului reprezintă proporția de metal prețios fin conţinută de un obiect, exprimată în miimi. O terminologie mai veche este uneori folosită pentru a simboliza titlul aurului. Această terminologie folosește ca unitate de măsura KARATUL (pronunțat karat, pl. karate) prescurtat Kt. sau K. Astfel aurul fin (999‰) mai este descris ca aur de 24 Kt. Acest lucru înseamnă că din 24 de părți ale unui întreg toate 24 sunt aur fin. Pentru un obiect din aur de 14 Kt (585‰), de exemplu, numai 14 părți sunt aur fin, restul de 10 părți (până la 24) fiind constituite din alte metale aliate. Pe același exemplu aurul de 9 Kt. reprezintă titlul de 375‰ ş.a.m.d.
Care sunt titlurile legale în România?
Titlurile legale în România, sunt următoarele:
- a) pentru aur: 333‰, 375‰; 500‰; 585‰; 750‰; 833‰; 900‰; 916‰, 986‰ și aur fin 999‰;
- b) pentru argint: 750‰; 800‰; 875‰; 916‰; 925‰ și argint fin 999‰;
- c) pentru platina: 950‰;
- d) pentru paladiu: 950‰.
De asemenea, cei de la ANPC explică că marca de stat, este marca oficială, protejată prin lege, reprezentată de un simbol unic pentru tipul de metal preţios, alături de precizarea titlului redat în cifre arabe, care se aplică pe obiectele din metale preţioase exclusiv de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, ca autoritate competentă, înainte de punerea pe piaţa naţională a acestora. În decursul istoriei, statul a folosit ca mărci diferite simboluri specifice perioadelor istorice. Mărcile vechi ale statului se regăsesc pe o serie de obiecte și bijuterii vechi vândute în general prin magazinele de amanet sau de tip consignație. Obiectele din metale preţioase care poartă deja o marcă aplicată de o autoritate publică română începând cu anul 1906 se consideră legal marcate şi pot fi comercializate.
Culoarea aurului dictează prețul?
Aurul pur este întotdeauna galben. De multe ori, culoarea diversă a aurului din bijuterii poate genera confuzii cu privire la calitatea și prețul acestora. Această culoare poate fi în majoritatea cazurilor, galbenă (aurie), roşcată, alba, etc. Ce trebuie reținut este că această culoare este dată de metalele de aliere și nu de vreun tip diferit de aur.
Astfel:
- pentru aur galben aliajul folosit poate cuprinde Au, Ag, Zn, Cu
- pentru aur roşcat (roz): Au, Cu
- pentru aur alb: Au, Ag, Zn, Ni sau Au, Ag, Pd
”Desigur se pot realiza astfel o multitudine de aliaje utilizând proporții diferite ale metalelor aliate. Pentru o bijuterie din aur cu tilul 585‰ (14 Kt), cantitatea de aur este identică, chiar dacă bijuteria este din aur de culoare galbenă, albă sau roșcată (roz), celelate metale de aliere aflându-se în proporții diferite, culoarea obiectului fiind conferită de aceste proporții.
Privitor STRICT la prețul aurului, acesta nu trebuie să difere doar pentru că aliajul are o culoare diferită, titlul aliajului fiind cel care dictează prețul în cea mai mare măsură (neluând în considerare complexitatea obiectului, manopera sau alți factori subiectivi), iar în cazurile prezentate acesta poate fi același pentru mai multe culori diferite de aur”, explică cei de la ANPC.
Sursă foto: .pexels.com și FB Paul Anghel
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Film pentru copii, sâmbătă, la Cinematograful de artă “Mircea Diaconu”
