Banca de Resurse Genetice Vegetale (BRGV) Buzău are în curs de omologare și brevetare un soi nou de anghinare obținut sub denumirea provizorie de Columna care se găsește în anul 1 de testare la ISTIS. În trecut această plantă era considerată ”hrana bogaților”.
Datorită calităţilor sale, medicinale și nu numai, această specie de anghinare a început să fie cultivată la scară largă. BRGV Buzău regenerează şi ameliorează varietăţi de anghinare cu scopul identificării de noi genotipuri cu caracteristici distincte în scopul conservării acestora pe termen mediu şi lung precum şi valorificării bazei de germoplasma deţinută la această specie. ”În România anghinarea se poate cultiva de la șes până la zona de deal, chiar aproape spre munte. Terenul trebuie sa fie unul ușor, nu argilos. Planta se dezvoltă bine dacă există umiditate, putându-se obține mai multe recolte pe an. De asemenea, planta este iubitoare de lumină și de umiditate. Cele mai bune condiții de creștere și dezvoltare sunt în zonele de câmpie din sud, sud-vestul și estul țării”, arată cei de la BRGV Buzău în informarea publicată.
Ce se consumă de la anghinare
De altfel, anghinarea se înmulteste prin sămânță, dar se poate și prin răsad, însă este mai costisitor. Semănarea în câmp se poate face în general odată cu cea a porumbului, adică în aprilie. Se seamănă la 70 cm între rânduri și 30 cm pe rând, cantitatea de sămânță necesară fiind de 4-5 kg la hectar. Sămânța se poate semăna la o adâncime de circa 5 cm, iar dacă terenul e mai ușor, la circa 6-7 cm.
Soiul de anghinare Columna are multiple întrebuințări: alimentare, medicinale, ornamentale și melifere. Principala direcție de utilizare este cea alimentară fiind considerată o delicatesă în bucătărie. În condițiile pedoclimatice ale țării noastre se comportă ca o plantă bienală: în primul an de cultura formează o rozetă bogată de frunze, iar în anul 2 emite tije florale înalte de peste 2 m, finalizate cu inflorescențe foarte mari, cărnoase, apreciate din punct de vedere decorativ, dar și alimentar, mai explică cei de la BRGV Buzău. De la anghinare se consumă solzii cărnosi și suculenți, cel mai apreciat și utilizat în gastronomie fiind receptaculul floral; recoltarea calatidiilor se realizează începând cu luna iulie continuând până la venirea înghețului. ”În trecut aceasta plantă era considerata ”hrana bogaților”, astăzi fiind apreciată și consumată pe scară largă în zona mediteraneeană. Din punct de vedere medical este apreciată ca fiind un bun stimulator al sistemului imunitar datorita conținutului de inulină, planta fiind recunoscută, în special, pentru beneficiile asupra ficatului, inimii și nivelului de colesterol. Din semințe, frunze, tulpini și rădăcini se extrag nutrienți și substanțe bioactive folosite în tratarea diverselor afecțiuni”, potrivit sursei citate.
Beneficiile consumului de anghinare
Potrivit BRGV Buzău anghinarele tinere, consumate crude, sunt digerabile şi sunt indicate în problemele digestive. Conține cinarină, oxidaze, polifenoli, flavone, vitaminele A, B, C, mangan, fosfor, fier, lipide, zaharuri și este și o importantă sursă de fibre, de inulină – substanță care stimulează sistemul imunitar, facilitează tranzitul intestinal, crește asimilarea magneziului și a calciului în organism. În ceea ce privește anghinarele tinere, consumate crude, sunt digerabile şi sunt indicate în problemele digestive. Conține cinarină, oxidaze, polifenoli, flavone, vitaminele A, B, C, mangan, fosfor, fier, lipide, zaharuri și este și o importantă sursă de fibre, de inulină – substanță care stimulează sistemul imunitar, facilitează tranzitul intestinal, crește asimilarea magneziului și a calciului în organism.
Sursă foto: Facebook BRGV Buzău.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
