Președinta Tribunalului Argeș, judecătorul Cornelia-Elena Olteanu, se numără printre semnatarii comunicatului oficial transmis de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) în data de 6 august 2025, intitulat „Justiția între oameni, nu deasupra lor”. Documentul reflectă poziția comună a președinților tribunalelor din țară față de recentele critici la adresa magistraților și vizează reafirmarea rolului constituțional al puterii judecătorești într-un stat de drept.
Mesajul, disponibil integral pe site-ul CSM, a fost asumat public și distribuit pe canalele oficiale de comunicare ale instanțelor și ale mai multor magistrați, inclusiv de președinta Tribunalului Argeș. Demersul vine în contextul intensificării dezbaterilor publice privind reforma sistemului judiciar, pensiile de serviciu și percepția asupra independenței magistraților.
Poziție comună a conducerii tribunalelor din România
Conform comunicatului semnat de președinta Tribunalului Argeș în acord cu celelalte instanțe semnatare, atacurile publice la adresa profesiei de magistrat, indiferent de context, pot afecta grav încrederea cetățenilor în justiție și pot slăbi autoritatea legii. În document se menționează că unele nemulțumiri din spațiul public sunt determinate de neîncredere sau de necunoașterea funcționării sistemului judiciar, dar și de dificultățile reale din cadrul acestuia.
În mod specific, semnatarii atrag atenția asupra impactului Legii nr. 282/2023, care modifică regimul pensiilor de serviciu pentru magistrați, considerând că aplicarea acesteia fără consultare și fără analiză de impact adecvată poate genera instabilitate în sistem. Potrivit comunicatului, măsura afectează predictibilitatea profesională și nu ține cont de particularitățile statutului constituțional al magistratului.
Judecătorul Cornelia Olteanu, alături de omologii săi din alte județe, susține în cadrul mesajului nevoia de dialog instituțional onest între cele trei puteri ale statului – legislativă, executivă și judecătorească –, cu scopul de a corecta dezechilibrele legislative și de a proteja stabilitatea actului de justiție.
Cornelia Olteanu: „Tot ce se abate de la aceste principii nu este decât un zgomot de fundal”
Documentul CSM pledează pentru evitarea transformării magistraturii într-un subiect de controversă publică alimentată politic. Totodată, magistrații semnatari transmit că aplicarea legii nu este un privilegiu, ci o responsabilitate asumată în interesul cetățeanului, în baza unui mandat constituțional.
Independența noastră asigură protecția cetățenilor și nu reprezintă un privilegiu acordat magistraților. Noi nu suntem deasupra legii, dar să nu uităm: magistrații nu fac legile, ei le aplică”, se precizează în textul semnat și de președinta Tribunalului Argeș.
De altfel, domnia-sa a transmis și un mesaj personal în social media, sub forma unui apel la o relație corectă între justiție și cetățeni, pe care îl reproducem în ceea ce urmează:
Oameni buni, dincolo de acuzațiile aduse magistraților, uneori determinate de neîncredere sau de neînțelegere, aceștia rămân uniți, puternici și devotați misiunii lor: aceea de a aplica legea și de a servi interesul cetățeanului.
Credem în puterea adevărului, în respectarea valorilor statului de drept și în demnitatea profesiei noastre. Tot ce se abate de la aceste principii nu este decât un zgomot de fundal, peste care se aude clar vocea Justiției.
Nu uitați: «Justiția este între oameni, nu deasupra lor»! Noi nu am uitat!”
Șefa DIICOT: „Justiția văzută din interior – vocație, epuizare și nevoia urgentă de reformă”
O reacție publică asemănătoare a venit și din sfera procurorilor argeșeni, prin vocea șefei DIICOT, magistratul Antonia Diaconu, care a ținut să reacționeze la această dezbatere aprinsă din spațiul public încercând să facă cunoscută o serie de aspecte cruciale despre ceea ce înseamnă funcționarea deficitară a sistemului de justiție din România.
S-a folosit pentru acest semnal de un comunicat al AMASP, dând astfel voce unei realități pe care cei mai mulți o intuiesc, dar puțini o înțeleg cu adevărat: justiția din România funcționează sub presiune, într-un sistem suprasolicitat, birocratic și adesea incoerent.
Sub presiunea timpului și a legii care se schimbă peste noapte
Una dintre cele mai grave probleme invocate este lipsa de coerență legislativă. În prezent, sistemul juridic românesc este sufocat de zeci de mii de acte normative, unele dintre ele modificate haotic, fără studii de impact, fără claritate și fără consultare cu cei care le aplică zilnic. Exemplul legii privind protecția datelor victimelor, deși necesară, a condus în practică la blocaje, confuzii și retrimiteri de dosare la parchet. În lipsa unor norme clare, instanțele și parchetele aplică regulile „după cum se poate”, întrebându-se adesea între ele „la voi cum se face?”.
Această lipsă de predictibilitate afectează nu doar celeritatea dosarelor, ci și calitatea actului de justiție. Codul de procedură penală este, în prezent, „decimat” – avertizează AMASP –, iar instituția camerei preliminare, creată tocmai pentru a urgenta judecata, a ajuns să genereze tergiversări. În timp ce legislația rămâne blocată în paradigme învechite, criminalitatea evoluează. Infracțiunile informatice, spre exemplu, nu sunt acoperite eficient de actualele prevederi, iar lipsa unui cadru modernizat îngreunează anchetele.
Vocație vs. suprasolicitare
Magistratura presupune o formă de vocație, dar realitatea de zi cu zi arată că vocația vine la pachet cu epuizarea. Zilele libere, weekendurile și nopțile sunt, în multe cazuri, doar teoretice pentru procurori și judecători. În timpul serviciului de permanență, orice telefon primit poate însemna declanșarea unei anchete complexe care trebuie rezolvată în 24 de ore. România are una dintre cele mai scurte perioade de reținere din Europa – doar 24 de ore –, timp în care procurorul trebuie să obțină toate probele necesare pentru o eventuală propunere de arestare. În Franța, Germania sau Italia, durata reținerii este dublă sau triplă.
În lipsa unor recompense salariale pentru orele suplimentare și pentru riscurile asumate, acest efort constant devine cronofag și demotivant. În instanțele și parchetele mici, problema este amplificată de rotația frecventă a serviciilor, care nu permite nici măcar părăsirea localității pentru perioade mai lungi.
Poliția judiciară – între dublă subordonare și lipsă de autonomie
Un alt punct nevralgic semnalat este relația dintre procurori și polițiștii judiciari. Deși aceștia sunt esențiali în derularea anchetelor penale, subordonarea dublă – față de Parchet și față de șefii din Poliție – generează întârzieri și confuzii. Orice act trebuie semnat și de șeful ierarhic al polițistului, chiar dacă ancheta este coordonată de procuror.
În plus, mulți polițiști sunt recrutați din surse externe și ajung să desfășoare activități de cercetare penală după o instruire minimă, uneori de doar câteva săptămâni. Acest dezechilibru de pregătire este compensat, în practică, de efortul supradimensionat al procurorilor și polițiștilor cu experiență, dar pe termen lung nu este sustenabil. Soluția propusă? Mutarea poliției judiciare în subordinea Ministerului Public – o măsură care ar eficientiza și securiza întregul proces de anchetă.
Informatizare lentă, dotări slabe, personal insuficient
Justiția românească încă funcționează „pe hârtie”, într-o epocă în care comunicarea digitală este standard în multe alte sisteme judiciare europene. Informatizarea este inegală, iar dotările tehnice – mult sub nevoile actuale. În condițiile în care criminalitatea a devenit mai sofisticată și mai tehnologică, lipsa echipamentelor adecvate și a formărilor specializate blochează eficiența anchetelor.
Pe fondul acestor lipsuri, volumul de muncă rămâne copleșitor. Schemele de personal sunt neschimbate din anii 2000, iar un magistrat român lucrează, în general, cu sprijinul unui singur grefier, în timp ce în alte state UE are o echipă întreagă în subordine. Lipsa de normare a muncii, absența unor criterii clare de delegare, detașare și transfer, precum și imposibilitatea restructurării instanțelor mici și ineficiente agravează și mai mult situația.
Magistrații Cornelia Olteanu și Antonia Diaconu sunt printre vocile puternice ale sistemului de justiție din Argeș, care și-au făcut o misiune de credință din a reaminti constant opiniei publice că – dincolo de sentințe și dosare – există oameni: oameni ai legii care lucrează peste program, într-un sistem adesea lipsit de resurse, dar plin de responsabilități.
Sursă foto: ediția tipărită
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro
Afacerile din Argeş ale partenerei fostului vicepremier Dragoș Anastasiu
