Câmpulung, Curtea de Argeș, Topoloveni, Costești – municipiile și orașele din Argeș sub pragul minim de locuitori
În cadrul Guvernului României, ministrul Cseke Attila a explicat recent că toate localitățile din România au fost analizate și că – în urma datelor ultimului recensământ – jumătate dintre municipiile României nu mai respectă criteriile de populație peste 40.000 de locuitori și 146 de orașe au scăzut sub limita de 10.000 de locuitori. Cifrele ar putea conduce la retrogradarea municipiilor și a orașelor din țară, cu efecte asupra salariilor din administrație, dar și asupra fondurilor pe care le alocă guvernul, potrivit informațiilor din spațiul public.
Ministrul Cseke Attila a explicat că analiza a fost deja finalizată și este bazată pe rezultatele ultimului recensământ și pe legea privind „Planul de amenajare a teritoriului național”. Conform celor declarate de ministru, aproape jumătate dintre municipii și o mare parte dintre orașele din țară nu mai îndeplinesc pragurile legale de populație.
„La Ministerul Dezvoltării am realizat o analiză strict profesională, fără criterii politice, bazată pe Legea 351 privind „Planul de amenajare a teritoriului național”. Din cele 103 municipii, 57 nu mai respectă criteriul de 40.000 de locuitori, iar din cele 216 orașe, 146 sunt sub pragul de 10.000 de locuitori.”, a declarat ministrul vineri, la Sebeș, pentru Alba24.
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, o reclasificare administrativă, conform numărului real de locuitori – prin care unele municipii ar putea fi reîncadrate ca orașe, iar o parte dintre orașe ar putea deveni comune – are efecte directe asupra organigramelor din primării și asupra nivelului salariilor, acolo unde acestea nu au fost deja corelate cu populația actuală.
În cazul unei reclasificări administrative – de exemplu, atunci când un municipiu este reîncadrat ca oraș – salariile și indemnizațiile personalului din aparatul administrativ se ajustează corespunzător noii categorii de localitate, în limitele maxime stabilite de lege, dacă primăria nu a operat anterior actualizările în funcție de numărul real de locuitori.
Câmpulung, Curtea de Argeș, Topoloveni, Costești – municipiile și orașele din Argeș sub pragul minim de locuitori
În Argeș, conform clasificării administrative, există trei municipii, Pitești, Curtea de Argeș și Câmpulung și patru orașe: Mioveni, Topoloveni, Costești și Ștefănești.
Din rândul municipiilor, sub incidența celor 40.000 de locuitori dezbătut ca limită de retrogradare la oraș se află Câmpulungul, cu 27.527 de locuitori conform ultimului recensământ și Curtea de Argeș, cu 25.977 de locuitori.
De asemenea, orașele care au sub 10.000 de locuitori și ar risca să devină comune sunt Topoloveni, care are 9.373 de cetățeni și Costești, cu o populație de 9.460 de oameni.
Pentru a vedea cum gestionează edilii argeșeni această dezbatere, am stat de vorbă cu câțiva primari ai municipiilor și ai orașelor care – conform cifrelor apărute în spațiul public – ar risca să fie retrogradate.
Elena Lasconi, Câmpulung: „Ar trebui făcută o reformă administrativă pe bune!”
„Ce se întâmplă acum se numește ping-pong! Guvernul încearcă să ia tot felul de măsuri din pix, din birou, fără să facă o analiză pentru fiecare UAT. Este lipsă de profesionalism. Bine că avem pensii speciale, companii de stat – găuri negre pentru economie, peste 200 de agenții, institute și inspectorate în care sunt oameni care taie frunză la câini… În rest, facem și tăiem din birou. Ar trebui făcută o reformă administrativă pe bune și, cu această ocazie, ar dispărea probabil aproape 1.000 de primării. Ce fac ei afectează oamenii și, astfel, nu reușesc decât să umfle și mai tare valul de izolaționiști, iar – peste trei ani – vor avea o surpriză neplăcută, pentru că oamenii sunt extrem de nemulțumiți, iar ei nu trăiesc printre oameni. În cazul municipiilor, s-a discutat și despre pragul de 25.000 de locuitori.”, a declarat, pentru publicația „Ancheta”, primarul municipiului Câmpulung, Elena Lasconi.
Domnia-sa punctează că, indiferent de statut, municipiul Câmpulung va rămâne aceeași localitate nobilă, pe care își dorește să o reconstruiască prin fonduri europene, și că problemele reale ale administrației sale sunt cu totul altele.
Constantin Panțurescu, Curtea de Argeș: „O reorganizare ar trebui făcută, dar nu pe genunchi”
„O reorganizare ar trebui făcută, dar nu pe genunchi!”, este de părere Constantin Panțurescu, primarul din Curtea de Argeș, explicând că nicio localitate nu seamănă una cu alta, întrucât nu au același specific. „Trebuie analizată fiecare localitate, nu doar prin prisma numărului de locuitori care se poate schimba. Trebuie luate în considerare și alte aspecte: potențialul zonei, infrastructura, grad de dezvoltare. Cu pragul de 40.000 de locuitori nu mai rămânem cu niciun municipiu în Argeș, în afară de Pitești. Orice retrogradare este ca în armată, înseamnă că e ceva în neregulă.” ne-a mai declarat Constantin Panțurescu.
Gheorghiță Boțârcă, Topoloveni: „Dacă s-ar putea, să mă retrogradeze la cătun!”
La Topoloveni, Gheorghiță Boțârcă, unul dintre cei mai vechi primari din România, vede demersul guvernului ca fiind unul politic, fără temei administrativ solid:
„Pe mine, dacă ar putea, să mă retrogradeze la cătun! Cu două licee, blocuri, infrastructură, Judecătorie, Parchet… Ar trebui gândită altfel problematica, acolo unde sunt orașe după orașe, cum este spre exemplu în Prahova, unde localitățile cu 3.000 de locuitori sunt una după alta și toate sunt orașe! Ar trebui văzută și situația comunelor cu 1.000 de locuitori, să se analizeze performanța administrativă a acestor UAT-uri. Noi avem un specific local, cu o industrie aparte. Nu există obiectiv pentru asemenea schimbare: ne facem doar de lucru, nu vrem să rezolvăm cu adevărat o problemă a țării. Este o declarație politică lipsită de sens, din punctul meu de vedere.”, a declarat, pentru publicația „Ancheta”, Gheorghiță Boțârcă.
Primarul spune că o eventuală retrogradare nu va schimba numărul de locuitori ai orașului și nici activitățile specifice sau serviciile publice oferite, situația rămânând neschimbată din acest punct de vedere. Domnia-sa punctează că nu vede utilitatea unei astfel de schimbări, care va genera, din punctul său de vedere, doar noi neînțelegeri.
Ion Baicea, Costești: „Cu mai puțini oameni închidem porțile!”
„Această retrogradare nu are nimic de-a face cu un trai mai bun și cu deficitul de care se vorbește.”, este de părere și primarul Ion Baicea.
„La Primăria Costești, mai puțin personal decât avem nu se poate, deja funcționăm cu 20% sub lege și nu am mai angajat. Cu mai puțini oameni închidem porțile!”, explică domnia-sa. „Nu știu la ce îi ajută să transforme orașele în comună. Noi rămâneam la fel, oamenii sunt la fel… Prin retrogradare se influențează și numărul de angajați și nivelul salarial. Sarcina guvernului este să reducă deficitul, nu să încurce lumea!”, este concluzia edilului argeșean.
Material realizat de Berta Dima.
Sursă foto: ediția tipărită.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Legătura directă cu A1 prinde formă: Drumul Expres Pitești–Mioveni, proiect strategic pentru județ
