► Unul dintre reclamanți este profesor universitar la UPIT
Săptămâna trecută, subiectul care a ţinut capul de afiş la nivel național a fost reprezentat de decizia unui judecător din Ploieşti de a anula hotărârea Curţii Constituţionale a României (CCR) prin care alegerile prezidenţiale de la finalul anului trecut au fost anulate. Şi, uite aşa, judecătorul Alexandru Vasile a devenit peste noapte vedetă naţională şi noul idol al suveraniştilor.
Susţinătorii lui Călin Georgescu au exultat, unii chiar visând că turul doi va fi reluat de la momentul decembrie 2024. S-a dovedit însă doar un balon de săpun, deoarece o zi mai târziu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a tranşat fără drept de apel controversa, practic anulând anularea anulării! S-a dovedit însă că totul a făcut parte dintr-un plan bine pus la punct, coordonat de către o fostă judecătoare din Botoşani.
► Acţiune coordonată pe Tik-Tok de o judecătoare pensionară
Participantă activă la protestele pro-Georgescu care au avut loc în Capitală, Lăcrămioara Axinte, o judecătoare pensionară, devenită influenceriţă pe Tik-Tok, este cea care – potrivit presei naţionale – i-ar fi instruit pe admiratorii lui Călin Georgescu cum să depună plângerile împotriva Curții Constituționale pentru organizarea turului doi al alegerilor prezidențiale. De altfel, chiar într-un filmuleţ postat de fostul magistrat pe platforma de socializare spune la un moment dat că „trebuie găsit judecătorul care să aducă turul doi înapoi”. Lucru pe care l-a şi făcut.
Judecătoarea Lăcrămioara Axinte a participat în mod constant la protestele din Capitală din ultimele luni (foto: presshub.ro)
Dragii mei, iată care este strategia. Trebuie să depunem plângeri prealabile împotriva hotărârii Curții Constituționale numărul 32. Pe blogul meu aveți plângerea pe care o trimit eu la Curtea Constituțională. Completați câmpurile, deci începutul documentului trebuie să-l completați cu datele dumneavoastră personale și îl veți atașa unui email pe care îl veți trimite astăzi, mâine și luni cel târziu, cel târziu 7 aprilie la Curtea Constituțională. […] Strategia noastră este să realizăm, să obținem anularea hotărârii numărul 32 și reluarea turului al 2-lea al alegerilor prezidențiale. Avem argumente juridice, trebuie să găsim judecătorul.”, a spus susținătoarea lui Călin Georgescu. Zis şi făcut!
► Inginerie judiciară: cum să te asiguri că un dosar ajunge la un anume judecător!
Faptul că a fost vorba despre o acţiune concertată este demonstrat şi de valul de acţiuni în instanţă înregistrate în aceeaşi zi, unul după altul, la toate curţile de apel din ţară, peste 130 de procese având acelaşi obiect: suspendarea sau anularea hotărârii prin care s-au anulat alegerile. Mecanismul prin care una dintre aceste acţiuni ar fi ajuns la judecătorul Alexandru Vasile, cel care a admis anularea hotărârii CCR, a fost explicată de fostul magistrat Cristi Dănileţ:
În cauza de la Curtea de Apel Ploiești, iată dovada «ingineriei judiciare»: intuiția îmi spune că s-a direcționat dosarul către un anumit judecător. Astfel, pentru a se eluda sistemul de repartizare aleatorie computerizată, mai multe persoane – care nu au legătură cu dreptul – au introdus aceeași cerere la aceeași instanță (Curtea de Apel Ploiești), în aceeași zi. Dosarele s-au înregistrat unul după altul, de la nr. 292 la 304. În felul acesta, este de ajuns ca unul singur să ajungă la judecătorul «preferat».” – a explicat Cristi Dănileţ.
Faptul că un judecător de Curte a găsit de cuviinţă să anuleze o hotărâre a Curţii Constituţionale a României (CCR) a fost catalogat de către specialiştii în justiţie drept o aberaţie. De altfel, ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, a precizat clar că legislaţia nu permite adoptarea unor soluții specifice contenciosului administrativ de suspendare sau anulare de către instanțele judecătorești ale unor decizii sau hotărâri ale Curții Constituționale.
► 6 procese pentru anularea hotărârii CCR şi la Curtea de Apel Piteşti
Aceeaşi „inginerie judiciară” a fost aplicată – fără succes pentru reclamanţi însă – şi la Curtea de Apel Piteşti, unde în data de 10 aprilie 2025 au fost înregistrate, unul după altul, nu mai puţin de cinci astfel de acţiuni, având ca obiect anularea sau suspendarea executării Hotărârii CCR nr. 32 din 06.12.2024, prin care au fost anulate alegerile prezidențiale.
Cele cinci cereri de suspendare ori anulare a hotărârii CCR au primit – la fel ca la Ploieşti – numere de înregistrare consecutive, de la 208 la 212, semn că au fost depuse unul după altul. Ulterior, pe 15 aprilie, a mai fost depusă o altă astfel de cerere, cu numărul 224, în ceea ce s-a dovedit a fi „valul II” de acţiuni în instanţă având acelaşi scop. În cazul a două dintre cele două solicitări, judecătorii au respins ca inadmisibilă, restul cererilor nefiind încă soluţionate.
Dar cine sunt persoanele care au depus aceste acţiuni la Curtea de Apel Piteşti? Doi dintre reclamanţi au profiluri publice, în vreme ce restul semnatarilor sunt, cel mai probabil, simpli susţinători ai lui Călin Georgescu, care au răspuns apelului de pe Tik-Tok sperând în reluarea turului doi al alegerilor prezidenţiale din 2024.
► Unul dintre reclamanţi – coleg de catedră cu Călin Georgescu la UPIT
Unul dintre cei care au cerut la Curtea de Apel Piteşti suspendarea hotărârii CCR de anulare a alegerilor prezidenţiale este Cicerone Nicolaie Marinescu, lector universitar doctor inginer la Facultatea de Științe, Ingineria Mediului și Științe Inginerești Aplicate din cadrul Universităţii din Piteşti, unde a fost coleg de catedră cu Călin Georgescu.
Sinteza existenţei lui este practic definiţia de „dac liber”, acesta participând inclusiv la cursuri îmbrăcat cu costumul de dac, după cum susţin sursele „Ancheta”. De altfel, Cicerone Nicolaie Marinescu este lider al Partidului Uniunea Geto-Dacilor, pe care l-a înfiinţat în 2023 şi pe listele căruia a şi candidat la alegerile parlamentare de anul trecut, după ce în 2020 candidase, tot fără succes, pe listele AUR. Marinescu cochetează însă de mai mult timp cu politica, în urmă cu un deceniu participând la acţiunile Partidului Ecologist Român.
În vârstă de 58 de ani, a lucrat iniţial ca inginer la diverse societăţi de construcţii din Piteşti, iar în perioada 1998-2000 a lucrat ca inspector de urbanism la Primăria Piteşti, de unde a plecat în privat pentru o funcţie de director.
Ca şi colegul lui de catedră Călin Georgescu, Marinescu a lucrat o vreme pentru un ONG (Fundaţia pentru Dezvoltare Bazată pe Cunoaştere), iar după ce şi-a luat doctoratul la Universitatea din Petroşani, din 2012, a devenit lector la Universitatea din Piteşti. Ca şi Călin Georgescu, a „zburat pe sub radar”, nefiind un cadru didactic care să fi excelat sau să se fi remarcat prin ceva – după cum afirmă surse din cadrul UPIT, instituţie care, din cauza salariilor total neatractive pe care le oferă cadrelor didactice, nu mai poate fi foarte selectivă în ceea ce priveşte personalul de la catedră.
Cicerone Nicolaie Marinescu este reclamant în dosarul nr. 224/46/2025 de la Curtea de Apel Piteşti, ce are ca obiect suspendare executare act administrativ Hotărârea CCR nr. 32 din 06.12.2024, având termen pe 7 mai.
► Alt reclamant – student la aceeaşi facultate unde a predat Georgescu
Dumitru Mătiță (sursa foto: Facebook)
Un alt reclamant este Dumitru Mătiţă. Originar din Morăreşti – judeţul Vâlcea, acesta este – potrivit surselor noastre – student la Centrul Universitar Piteşti, în cadrul aceluiaşi departament unde este profesor Cicerone Nicolaie Marinescu, mai exact Departamentul Ingineria Mediului și Științe Inginerești Aplicate. Dumitru Mătiţă este în anul IV la Energetică și Tehnologii Nucleare, iar în 2020 a candidat la Camera Deputaţilor pe listele AUR Argeş.
Dumitru Mătiţă apare ca reclamant în dosarul 212/46/2025, ce are ca obiect suspendarea hotărârii CCR, având de asemenea termen pe 7 mai.
Ceilalţi reclamanţi sunt Cosma Constantin Daniel (dosar 208/46/2025), Leca Valeria Daniela (dosar 209/46/2025), Belu Mirela (dosarele 210/46/2025, 211/46/2025 şi 242/46/2025, disjuns din primul). În dosarele 211/46/2025 şi 242/46/2025, judecătorii desemnaţi s-au pronunţat deja şi au respins ca inadmisibilă cererea de suspendare a hotărârii de anulare a alegerilor prezidenţiale din 2024.
► Judecătorul Ion Rebeca: „La nivelul Curţii de Apel Piteşti nu s-a discutat pe această temă”
Vineri, 25 aprilie 2025, Înalta Curte de Casație și Justiție a admis recursul declarat de Curtea Constituţională a României împotriva sentinţei nr. 135 din 24 aprilie 2025 pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti – Secţia de contencios administrativ şi fiscal. „Admite excepţia necompetenţei generale a instanţelor judecătoreşti. Respinge cererile de suspendare, respectiv de anulare a Hotărârii Curţii Constituţionale a României nr. 32 din 6 decembrie 2024, formulate de reclamanta Popescu Gheorghiţa, ca inadmisibile. Definitivă.” – se arată în decizia ÎCCJ.
Judecătorul Alexandru Vasile, de la Curtea de Apel Ploiești (sursa foto: Facebook)
Totodată, Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a sesizat Inspecţia Judiciară pentru a verifica posibila săvârșire a unei abateri disciplinare de către judecătorul Alexandru Vasile:
În raport de interesul public manifestat față de soluția pronunțată de Curtea de Apel Ploiești în cursul zilei de astăzi, 24 aprilie 2025, Secția pentru judecători a CSM a decis sesizarea Inspecției Judiciare în vederea efectuării de verificări cu privire la săvârșirea unei eventuale abateri disciplinare de către judecătorul care a soluționat cauza. Măsura dispusă are în vedere faptul că în aproximativ 30 de alte cauze identice soluţionate de curţile de apel din ţară soluţiile pronunţate au fost de respingere a acţiunii, practica judiciară fiind unitară în acest sens.”, se precizează într-o informare transmisă de CSM.
Judecătorul Ion Rebeca, purtător de cuvânt al Curţii de Apel Piteşti, s-a declarat surprins de decizia colegului de la Ploieşti şi ne-a mărturisit că, cel puţin personal, nu era la curent cu faptul că şi la instanţa pe care o reprezintă au fost depuse, în lanţ, acţiuni similare.
La nivelul Curţii de Apel Piteşti nu s-a discutat pe această temă. Niciodată în sistemul judiciar nu s-a mai adoptat o astfel de hotărâre împotriva unei decizii a CCR, nici măcar nu s-a pus problema. Cu toate acestea, consider că un judecător nu ar trebui să fie cercetat, pentru că se pronunţă într-o speţă inedită, întrucât vorbim despre independenţa magistratului” – a precizat judecătorul Ion Rebeca.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Fostul ministru Daniel Chițoiu – 3 ani cu suspendare pentru că a accidentat mortal doi argeşeni
