Neplata cu rea-credință a pensiei de întreținere ar putea fi sancționată mai ferm de stat. Un proiect de lege depus în Parlament propune eliminarea plângerii prealabile pentru infracțiunea de abandon de familie, astfel încât acțiunea penală să fie declanșată din oficiu, în scopul protejării copiilor și al recunoașterii neplății deliberate ca formă de violență economică. Anunțul vine de la deputatul liberal, președinta Comisiei parlamentare “România fără violență domestică”, Alina Gorghiu.
”Neplata cu rea-credință a pensiei de întreținere este violență economică. Acțiunea penală se va pune în mișcare din oficiu
Am depus în Parlament un proiect de lege care modifică art. 378 din Codul penal, în sensul eliminării plângerii prealabile pentru infracțiunea de abandon de familie, astfel încât acțiunea penală să se pună din oficiu, ca expresie a responsabilității statului de a proteja copiii și persoanele vulnerabile.
Neplata cu rea-credință a pensiei de întreținere nu reprezintă o simplă neînțelegere între foști parteneri, ci o formă gravă de violență economică, cu efecte directe asupra nivelului de trai, siguranței și demnității copilului și ale părintelui care îl îngrijește, în majoritatea cazurilor mama”, explică deputatul liberal argeșean.
”Violența economică – recunoaștere legală. Potrivit art. 3 lit. a) din Convenția de la Istanbul, ratificată de România prin Legea nr. 30/2016, violența împotriva femeilor include „toate actele de violență de gen care au ca rezultat sau sunt susceptibile să aibă ca rezultat un prejudiciu sau o suferință de natură fizică, sexuală, psihologică sau economică”. De asemenea, art. 4 alin. (2) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice definește violența economică drept acțiunea de „privare de mijloacele economice necesare traiului”. Neplata deliberată a pensiei de întreținere se încadrează direct în aceste definiții.
O protecție penală iluzorie. În forma actuală a Codului penal, acțiunea penală pentru abandon de familie este condiționată de formularea unei plângeri prealabile într-un termen restrictiv. Prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2/2020, s-a stabilit că termenul de 3 luni curge de la momentul cunoașterii săvârșirii faptei, respectiv de la expirarea perioadei de 3 luni de neplată. Această interpretare, deși corectă juridic, are în practică consecințe grave:
- numeroase cauze sunt clasate ca tardive;
- obligații stabilite prin hotărâri judecătorești rămân neexecutate;
- victimele sunt sancționate pentru bună-credință;
- debitorii de rea-credință sunt încurajați să persiste în neexecutare”, mai excplică deputatul ALina Gorghiu.
Alina Gorghiu explică că în conformitate cu art. 5 din Convenția de la Istanbul, statul are obligația de a acționa cu diligență pentru a preveni, investiga, sancționa și a oferi despăgubiri pentru actele de violență, inclusiv cele de natură economică. De asemenea, art. 49 din Constituția României consacră protecția specială a copiilor, iar interesul superior al copilului impune intervenția activă a statului atunci când drepturile acestuia sunt încălcate.
Potrivit sursei citate, prin proiectul de lege depus:
- se elimină plângerea prealabilă pentru infracțiunea de abandon de familie;
- acțiunea penală se va pune în mișcare din oficiu;
- protecția penală devine reală, nu formală;
- violența economică este tratată ca o problemă de interes public, nu privat.
”Această inițiativă transmite un mesaj clar: obligațiile față de copii nu sunt opționale, iar privarea lor de mijloacele de trai reprezintă o formă de violență sancționabilă de stat. Justiția trebuie să protejeze victimele, nu să le lase singure în fața abuzului”, concluzionează Alina Gorghiu, președinta Comisiei parlamentare “România fără violență domestică.
Foto descriptiv. Sursă foto: Facebook Ministerul Familiei.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
