Sfânta Mănăstire Slănic, cunoscută și sub numele de „Taborul Argeșului”, este un important lăcaș de cult cu rădăcini adânci în istoria României, legat de nume celebre precum Vlad Țepeș și Neagoe Basarab. Cu o istorie ce se întinde pe mai multe secole, mănăstirea nu doar că a supraviețuit vicisitudinilor timpului, ci a și devenit un centru spiritual și cultural deosebit. Astăzi, vizitatorii pot descoperi nu doar frumusețea arhitecturală a celor trei biserici, ci și comorile muzeului său, care păstrează mărturii ale credinței și istoriei. Despre acest locaș de cult vorbește președintele Consiliului Județean Argeș, Ion Mînzînă.
Conform tradiției, domnitorul Vlad Ţepeş ar fi primul ctitor al lăcaşului. Alte izvoare istorice spun că mănăstirea ar fi fost ctitorită de Neagoe Basarab şi de o rudă a sa, Lalu. Prima atestare documentară este din 16 mai 1679 când printr-un act oficial popa Nica donează şi închină Mănăstirii Aninoasa, biserica din Slănicul de Jos.
”În anul 1805 schitul se desfiinţează, dar în anul 1922 se reia construcţia unei biserici. În câţiva ani biserica este construită, iar în 19 octombrie 1930 are loc sfinţirea acesteia.
„Taborul Argeşului” cuprinde trei biserici: una cu hramul „Schimbarea la Faţă”, alta cu hramul „Naşterea Maicii Domnului” și a treia construită în cinstea Sf. Ierarh Calinic de la Cernica.
Unul dintre punctele de atracţie ale lăcaşului îl reprezintă muzeul amenajat în vechiul corp de chilii. Aici sunt Biblii mucenicite prin foc, icoane scăpate din incendii, cruci salvate miraculos, cărţi, fotografii, anafură şi mir din Ţară Sfântă”, a transmis președintele CJ Argeș, Ion Mînzînă, în postarea publicată pe pagina de Facebook.
Sursă foto: FB Ion Mînzînă.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
