Săptămâna trecută a fost marcată de tensiuni între Guvernul Bolojan și primari pe tema restructurării personalului din administrația publică, una dintre măsurile menite să reducă deficitul bugetar, considerat în prezent principala problemă a bugetului național. Pe de-o parte, Guvernul susține că primăriile și consiliile județene pot funcționa eficient cu mai puțini angajați, pe de altă parte, reprezentanții administrațiilor locale cer ca măsurile să fie aplicate ținând cont de specificul fiecărei unități, subliniind că unele primării au nevoie de tot personalul existent pentru a asigura servicii publice de calitate.
Unul dintre cei mai vocali reprezentanţi ai administrației publice a fost primarul municipiului Pitești, Cristian Gentea, prezent pe parcursul săptămânii la posturile naționale de televiziune și în dezbateri publice, explicând că o restructurare de 45% a aparatului municipal ar afecta grav funcționarea acestuia și proiectele aflate în implementare. Și Consiliul Județean Argeș a intervenit în discuție, președintele Ion Mînzînă susținând că reforma trebuie adaptată particularităților fiecărei administrații. Am încercat să aflăm situația în teritoriu vorbind cu mai mulți primari din Argeș, unii profund nemulțumiți, alții mai liniștiți, având deja structuri optimizate.
Primăria Pitești ar fi nevoită să concedieze 229 de angajați
Municipiul Pitești, una dintre cele mai afectate unități, are 809 posturi aprobate, dintre care 47 sunt vacante. În cazul unei reduceri de 25%, s-ar pierde 132 de posturi, iar la o restructurare de 45%, 276. În acest scenariu, ținând cont de posturile vacante, primăria ar trebui să concedieze 229 de angajați.
Între primarul Cristian Gentea și premierul Ilie Bolojan a existat săptămâna trecută un schimb dur de replici. Primarul a declarat că măsurile Executivului ar putea duce la pierderi masive de locuri de muncă și că nu a primit răspunsuri clare din partea premierului. La rândul său, întrebat despre reacția edilului, Ilie Bolojan a răspuns: „Să-și respecte alegătorii!”. Replica primarului nu a întârziat să apară, acesta cerând totodată deblocarea construcției noului stadion „Nicolae Dobrin”.
„O mare problemă la care nu mi-a răspuns nimeni concret la nivel de AMR este cum facem efectiv să dăm acești oameni afară, pe ce criterii. Le spunem că va fi concurs, iar ultimii care vor fi în urma concursului pleacă? Starea de spirit în primărie și în serviciile din subordine nu este una deloc bună. Am văzut ce spune domnul Bolojan, că sunt primării care nu vor fi afectate, pentru că nu au avut schema încărcată. Eu am toate situațiile aici și numărul de personal pe care l-au avut atunci când am venit eu în Primărie era aproape de maxim. S-a amânat acest pachet, nu știu care va fi finalul, dar cu siguranță vom fi afectați”, a declarat Cristian Gentea pentru publicația „Ancheta”.
„Aparatul CJ Argeș este dimensionat corect pentru a funcționa eficient”
Consiliul Județean Argeș are 502 posturi aprobate, dintre care 427 sunt ocupate (85,06%) și 75 vacante (14,94%). Posturile includ aparatul propriu și instituțiile subordonate intrate sub incidența OUG nr. 63 (Biblioteca Județeană, Muzeul Golești, Salvamont), spitalele și DGASPC fiind exceptate.
„În acest moment, apreciem că aparatul CJ Argeș este dimensionat corect pentru a funcționa eficient. Așteptăm să vedem procentul final care se va decide la nivel național și ce modificări va trebui să operăm. Atragem însă atenția că există riscul apariției unor sincope în activitate, deși vom depune toate eforturile pentru ca acest lucru să nu se întâmple. Țintele premierului Ilie Bolojan sunt eficientizarea actului administrativ și acoperirea deficitului bugetar. Însă, la nivel județean, primul impact a fost stagnarea sau suspendarea unor proiecte guvernamentale (ex. Anghel Saligny), ceea ce înseamnă lipsă de investiții în infrastructură și cheltuieli suplimentare pentru conservarea lucrărilor deja începute și pentru documentațiile realizate”, au transmis reprezentanții instituției.
Ioana Făcăleață: „La Prefectură nu s-au mai făcut angajări în ultimii doi ani”
Prefectura Argeș are 47 de posturi, dintre care 6 sunt vacante. Prefectul Ioana Făcăleață a declarat pentru „Ancheta” că eficientizarea este necesară, dar că deciziile trebuie luate cu atenție, evaluând impactul asupra activității instituțiilor care deservesc cetățenii.
„Avem nevoie de o analiză atentă dacă vom lua astfel de hotărâri. Nu numai în ceea ce privește Prefectura, dar și în administrațiile locale. Să nu uităm că aceste instituții deservesc cetățenii și interesele lor. În ceea ce privește Prefectura Argeș, în ultimii doi ani nu s-au mai făcut angajări. Instituția Prefectului are o activitate complexă și specifică, reprezintă Guvernul în teritoriu, iar activitățile acesteia ating numeroase domenii ale administrației publice, astfel încât pentru ducerea la îndeplinire a acestora este necesară expertiza aparatului de specialitate. Vă dau doar câteva exemple: în 2024, angajații instituției au supus controlului de legalitate 35.818 dispoziții emise de primari și 10.112 hotărâri ale consiliilor locale din cele 102 localități ale județului, plus hotărârile Consiliului Județean Argeș”, a punctat prefectul.
Primarii afirmă că reducerile ar trebui făcute în funcție de specificul fiecărui UAT
Primarii așteaptă să vadă ce scenariu va adopta Guvernul Bolojan. Unii consideră că o reducere de 25% nu i-ar afecta, alții se arată nemulțumiți.
La Domnești, de exemplu, primarul liberal Ion Doru Smădu afirmă că ar trebui să concedieze 5 angajați, în condițiile în care aparatul primăriei este subdimensionat: „Atâta timp cât îmi iau oameni din instituție, normal că sunt afectat. Noi oricum lucrăm „pe avarii” cu oamenii pe care îi avem, pentru că am mai renunțat la 10% acum doi ani. Domneștiul a fost una dintre primăriile care au făcut deja o dată această reformă. Am avut noroc că au ieșit doi oameni la pensie, pentru că altfel trebuia să dau oameni afară. Am organigrama completă, iar 5 oameni ar trebui să plece acasă dacă s-ar face o reducere de 25%”.
La Mărăcineni, unde organigrama prevede 39 de posturi, dintre care 28 ocupate, o reducere de 45% ar presupune concedierea a 6 angajați. „Cheltuielile trebuie calculate în funcție de specificul fiecărei unități administrativ-teritoriale. Rolul administrațiilor locale este delicat, încă din timpul pandemiei. Oamenii sunt dezamăgiți. Se spune că în primării nu se muncește, dar nu trebuie generalizat”, a declarat primarul Liviu Nicolae Dascălu.
La Rociu, organigrama este ocupată în proporție de 70%, cu 14 din 22 de posturi active. „Nu suntem foarte afectați.”, declară oarecum liniștit primarul Aurel Bălășoiu care, la o reducere de 40%, riscă să concedieze maxim 1-2 oameni .
La Băbana, dintre 21 de posturi prevăzute, doar 14 sunt ocupate, iar 3 angajați lipsesc temporar sau au plecat pe alte posturi. Din această poziție, primarul Bebe Ivan susține că reforma nu afectează primăriile care și-au gestionat corect personalul.
Bolojan – mustrat și de propriii primari
Şefii administraţiilor publice locale și-au expus nemulțumirile și în cadrul Colegiului Prefectural de săptămâna trecută. Vocea primarului din Mărăcineni, Liviu Nicolae Dascălu, a fost printre cele mai vehemente. Acesta a cerut egalitate de tratament între comune și orașe:
„Comunele din România par să fie cu un pas în urmă față de orașe, iar diferențele sunt semnificative, aproape catastrofale. Există criterii clare după care se încearcă această reformă administrativă? La nivel guvernamental, avem impresia că deciziile se iau după ureche. Comunele din România reprezintă 53% din populația țării și ocupă 75% din teritoriul acesteia, însă, comparativ cu orașele și municipiile, au doar 40% dintre angajați. Vorbim despre funcționarii care efectiv lucrează, nu despre servicii colaterale. Este oare mai ușor să administrezi 5.000 de locuitori pe 20.000 de hectare decât 5.000 de locuitori într-un cartier de blocuri?
Vrem egalitate: dacă orașele au un anumit număr de funcționari pentru o populație și un teritoriu, același principiu ar trebui aplicat și comunelor. Avem nevoie ca cei care iau decizii să înțeleagă realitatea din teren și să susțină comunele, că de asta am fost aleși. În prezent, suntem reduși la simple cifre. Sunt soluții pentru eficientizarea cheltuielilor fără a concedia oameni care câștigă 3.000 de lei și care fac parte din activitatea esențială a comunității – de la primar la moașa comunală.” a declarat primarul din Mărăcineni.
Acesta s-a declarat deranjat și de etichetele puse edililor, cum să și-ar angaja nevestele și amantele prin tot felul de posturi călduțe la stat:
„Se spune că la bibliotecă, la școli, avem angajate amante și soții. Păi și ce?! Dacă am avea, nu au dreptul la muncă? Da, se vorbește, se spune că primarii ar fi și hoți. Domnul Bolojan a fost primar, asta înseamnă automat că a fost hoț? Cred că vorbim despre niște măsuri populiste care dau impresia că cetățenii sunt mulțumiți că «se dau afară leprele din primării», adică acei angajați care răspund la telefoane la orice oră.”
Primarul comunei Bascov a vorbit la rândul său despre dificultățile aplicării reducerilor de personal fără o evaluare atentă a necesităților reale ale administrației: „La Bascov, anvelopa salarială este acoperită din surse proprii. Avem 11.000 de locuitori, dar 18.000 de roluri fiscale. Avem compartimente și birouri, dar mă întreb dacă acestea mai au vreun rost, din moment ce trebuie să dăm afară oameni. Dar cum îi dăm? De unde? De exemplu, la Urbanism, trebuie să fie minimum 3-5 persoane! Eu, la Bascov, am eliberat 170 de autorizații de branșamente care trebuie verificate. Nu putem să punem femeia de serviciu sau singurul angajat rămas să citească autorizațiile. Cu cine mai facem aceste compartimente? Mai este și munca de teren de realizat! Am serviciul de salubritate în cadrul primăriei, tocmai pentru a nu externaliza și a avea costuri mai mici pentru populație. Cum procedăm? Nicio primărie nu este la fel!”
Referitor la proiectele finanțate prin Anghel Saligny, primarul Din Bascov ridică probleme practice: „Dacă avem un drum început și stratul de asfalt este decopertat, trebuie să lăsăm decopertat? Cum procedăm? Trebuie să analizăm fiecare caz în parte pentru a ne asigura că lucrările se desfășoară corect și eficient.”
Și primarul din Suseni, Doru Radu, a fost destul de acid, afirmând că la primărie nu este liberal, deci nu are de ce să aibă vreo reținere politică în a-și spune deschis și sincer punctul de vedere.
„Țara noastră este bolnavă de mulți ani, din mai multe motive. Legislația este foarte slabă și inconsistența ei se simte de ani buni. Avem legi care apar azi, iar reglementările corespunzătoare se finalizează abia prin 2040. Noi, primarii, nu avem treabă cu partidele în timpul orelor de serviciu, de aceea nu mă feresc de cuvinte. Digitalizarea este un haos total. Facem toate formalitățile, cum ar fi căsătoriile, dar uneori mireasa deja naște înainte ca digitalizarea să fie implementată. Ne lăudăm că am făcut digitalizare, dar realitatea e alta. Un coleg primar mi-a spus că a durat două ore doar pentru a semna electronic un document. Bazele de date naționale sunt, practic, varză. Dăm peste tot datele despre posturile ocupate și neocupate, că nici nu poți vota un buget fără ele, dar statul român tot nu știe câți salariați există. Suntem nebuni să lucrăm așa?! Primarul a devenit, de ani buni, un fel de paria al societății. Statul român ar trebui să-și clarifice ce vrea să facă cu ruralul! De mai bine de 10 ani semnalez că există un conflict evident între administrația centrală și cea locală. Și, din păcate, unii primari, odată ajunși în funcții, ajung să fie manipulați și să-și piardă perspectiva reală asupra nevoilor comunității.” a declarat primarul din Suseni.
Specialiştii în recrutări atrag atenţia: Mulţi funcţionari concediaţi ar putea deveni asistaţi social pe termen lung
În condiţiile în care sute de funcţionari ar urma să părăsească administraţiile publice locale din judeţ, se pune problema, pe bună dreptate, ce se va alege de aceştia? Încotro se vor îndrepta? Unde vor munci de acum înainte?
Reprezentanții uneia dintre cele mai active companii de recrutare din România, Manpower, spun că firmele private sunt rezervate în a angaja persoane din administrația publică, din cauza diferențelor de cultură organizațională și a lipsei de obişnuinţă cu indicatorii de performanță și cu sistemele de evaluare specifice mediului privat. În plus, incertitudinea actuală din piața economică determină companiile să fie prudente în privinţa extinderii echipelor, ceea ce limitează capacitatea lor de absorbţie.
Contabilii şi juriştii – şanse mai mari să-şi găsească de lucru
Totuși, există şi situații punctuale în care experienţa acumulată în sectorul public poate fi apreciată, mai ales acolo unde sunt necesare competenţe legate de reglementări, de relaţia cu instituțiile sau procese administrative complexe.
„Specializările precum cea juridică sau contabilă au în continuare relevanță și cerere în piața muncii. Totuși, pentru persoanele care au lucrat exclusiv în instituții publice, tranziția către mediul privat poate fi dificilă. Rolul acestora, de regulă, este unul specific aparatului administrativ de stat, ceea ce face ca această denumire să nu aibă un corespondent direct în companiile private”, ne-au declarat reprezentanții Manpower.
Se anticipează o creștere a șomajului
Potrivit specialiştilor în recrutare, pe termen scurt este probabilă o creștere a șomajului, în contextul în care companiile manifestă prudenţă în privința angajărilor. Disponibilitatea redusă de a integra rapid forţa de muncă provenită din sectorul public amplifică acest risc. În plus, disponibilizarea acestor persoane presupune nu doar pierderea locurilor de muncă, ci şi presiuni suplimentare asupra bugetului public, prin creșterea sumelor alocate pentru plata indemnizațiilor de șomaj. Mai mult, există riscul ca o parte dintre aceste persoane – considerate relativ dificil de reangajat în mediul privat – să rămână pentru o perioadă extinsă în sistemul de protecție socială.
Pe termen mediu, efectele depind de măsurile de sprijin implementate pentru facilitarea tranziției către mediul privat sau către alte domenii de activitate. În acest context sensibil, pentru a atenua efectele negative şi a valorifica potențialul profesional al acestor persoane, specialiştii în recrutări consideră că ar fi utilă dezvoltarea unor programe de reconversie şi formare, dar şi a unor mecanisme de integrare graduală în mediul privat.
Foto descriptiv. Sursă foto: ediția tipărită.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
