Recesiunea tehnică pare să fi rupt definitiv echilibrul fragil din coaliția PSD–PNL-USR-UDMR. În ultimele zile, atacurile PSD la adresa premierului Ilie Bolojan s-au întețit vizibil și au devenit tot mai virulente. Declarațiile nu mai sunt ambigue, nu mai sunt „nuanțate”, ci asumate frontal, cu delimitări clare și reproșuri explicite privind direcția economică. În paralel, în interiorul PNL se aud tot mai puternic voci critice la adresa propriului premier. Dacă până recent diferențele de opinie erau gestionate discret, acum se conturează o opoziție internă, la pachet cu o așa-zisă tabără anti-Bolojan. Astfel, coaliția se confruntă cu un dublu front: presiunea externă a PSD, care pare să își calibreze discursul mai degrabă ca partid de opoziție decât ca partener de guvernare, și presiunea internă din PNL, activate în jurul câtorva personaje. Cât mai poate rezista această formulă de guvernare sub presiunea propriilor fisuri? Greu de spus.
PSD: „Trebuie să abandonăm modelul creșterii taxelor în neștire”
PSD Argeș, cel care s-a aflat și până acum la butoanele guvernării, pare că se află în starea de negare. Mai exact, potrivit social-democraților, măsurile luate de Bolojan ar fi responsabile de această recesiune tehnică. Pentru aceștia, măsurile luate pentru corectarea deficitului bugetar și susținerea plății împrumuturilor sunt decizii economice „stupide”.
„Românii nu sunt niște nume ce «poartă cheltuieli» într-un tabel, nici niște asistați sau probleme bugetare. Sunt bunici, sunt părinți, sunt copii și tineri care depind de noi. Este timpul să oprim acest tăvălug al deciziilor economice stupide. Trebuie să punem economia pe primul loc și să abandonăm modelul creșterii taxelor în neștire și fără excepții. A sosit timpul să implementăm, în sfârșit, programul de relansare economică despre care PSD vorbește de cinci luni!”, transmite PSD Argeș.
De aceeași opinie sunt și unii lideri din PNL. Președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, considerat principalul contestatar al lui Ilie Bolojan în PNL, a declarat că intrarea României în recesiune tehnică era previzibilă, având în vedere măsurile luate de premier:
„Cred că tema zilei este că România a intrat în recesiune tehnică, deci că oamenii o duc mai greu, lucru care pentru mine era previzibil. Aș vrea să ne aducem cu toții aminte de perioada 2009-2010, când au fost implementate aceleași tăieri, aceleași creșteri de taxe. Rezultatul nu a fost unul bun. Mai mult, în 2013, FMI a recunoscut public că programul de tăieri și de austeritate nu a dat rezultate. Așa că părerea mea nu e dacă pleacă sau nu Ilie Bolojan, pentru că e premierul unei alianțe și va pleca când decide această alianță”.
PNL: „România are de ales între două modele: continuarea ciclului populism–deficit–criză sau stabilitate prin reformă”
În contextul escaladării tensiunilor din coaliție, senatorul PNL Mihai Coteț a transmis o poziție publică fermă privind recesiunea tehnică și responsabilitatea politică asociată acesteia. „Recesiunea tehnică nu este un accident neașteptat. Este efectul unor dezechilibre acumulate în anii anteriori. Consumul pe datorie. Deficitul ridicat. Reformele amânate. Corectarea acestor excese presupune costuri. Dar alternativa, amânarea, ar fi însemnat costuri mai mari mai târziu.”, afirmă acesta.
Senatorul liberal amintește că România s-a mai confruntat recent cu o situație similară: „În 2024, România a fost deja în recesiune tehnică, fără panică generalizată. Astăzi, aceeași realitate este prezentată ca un capăt de lume. Diferența nu e economia. Diferența e discursul.”
În opinia sa, actuala situație nu este rezultatul câtorva luni de guvernare, ci „expresia unui trend de încetinire care durează de mai mulți ani, alimentat de acumularea dezechilibrelor bugetare și de amânarea reformelor structurale”. De aceea, consideră Coteț, „economia are nevoie de luciditate, nu de dramatizare”.
Senatorul detaliază și ce nu înseamnă, în viziunea sa, „guvernarea pentru oameni”:
„– majorări susținute exclusiv prin datorie, ulterior erodate de inflație;
– stimularea consumului fără consolidarea producției interne;
– cheltuieli publice fără impact structural;
– blocarea reformelor care reduc ineficiențe și privilegii;
– întârzierea angajamentelor asumate pentru accesarea fondurilor europene;
– utilizarea bugetului în logici electorale.”
Referindu-se la poziția premierului Ilie Bolojan, vicepreședintele Senatului Mihai Coteț subliniază: „Premierul Ilie Bolojan a spus că nu va fugi de deciziile dificile. În momente complicate, leadershipul înseamnă asumare, nu popularitate.”
În final, senatorul formulează alternativa politică în termeni tranșanți: „România are de ales între două modele: continuarea ciclului populism–deficit–criză sau stabilitate prin reformă. Eu cred că seriozitatea este mai utilă decât zgomotul. Iar responsabilitatea de astăzi este protecția reală a generației de mâine.”
„Românii resimt direct aceste cifre, indiferent de explicații”
Pe de altă parte, opoziția capitalizează momentul economic pentru a ataca frontal actuala guvernare. Deputatul AUR Bogdan Velcescu reacționează ironic la schimbul de acuzații din coaliție și pune sub semnul întrebării distribuirea responsabilității.
„România a intrat oficial în recesiune tehnică la finalul anului 2025. Datele INS confirmă două trimestre consecutive de contracție economică. PIB-ul s-a contractat cu 1,9% în T4, după o scădere deja înregistrată în T3. Asta înseamnă recesiune tehnică, nu interpretări politice”, susține parlamentarul AUR.
Velcescu atrage atenția și asupra comparației europene: „România și Irlanda au fost singurele state din Uniunea Europeană care au raportat declin economic în ultimul trimestru al anului trecut. În timp ce alte economii încercau să își revină, noi am intrat pe minus.”
Deputatul AUR ironizează discursul din interiorul coaliției, întrebând retoric dacă, în logica actualei puteri, „tot George Simion este de vină pentru recesiune”. Potrivit acestuia, cifrele oficiale indică „eșecul politicilor economice promovate de partidele aflate la guvernare”.
În opinia reprezentantului AUR, creșterea modestă de 0,6% pe întreg anul 2025 nu poate compensa semnalul negativ transmis de ultimele două trimestre. „Nu putem vorbi despre stabilitate când două trimestre la rând economia scade. Românii resimt direct aceste cifre, indiferent de explicațiile tehnice”, afirmă Velcescu.
USR: „Hârtia rabdă multe, bugetul nu”
Dinspre USR, critica merge însă într-o altă direcție. Deputatul Ionuț Moșteanu, fost ministru al Apărării, pune sub semnul întrebării însăși funcționarea mecanismului de coaliție, pe care îl consideră una dintre cauzele blocajului și ale lipsei de direcție guvernamentală. Moșteanu pornește de la propria experiență: „Am participat direct și frecvent la ședințele a două coaliții de guvernare. O să explic de ce, prin prisma acestei experiențe și a observațiilor atente ale dinamicii deciziilor guvernamentale în ani de zile de politică, am ajuns la concluzia din titlu.”
Acesta reamintește că, teoretic, o coaliție de guvernare presupune „o înțelegere a unor partide parlamentare pentru susținerea unui guvern care are un prim-ministru și niște miniștri susținuți politic de partide”, care negociază un program de guvernare, îl supun votului Parlamentului și apoi „se apucă de treabă”.
„Ei și de-aici se strică treaba”, afirmă deputatul USR, criticând ceea ce numește „funcționalizarea paraconstituțională a unor ședințe de lideri politici fără mandat executiv de la parlament”, pe care o consideră „motivul lipsei de direcție și de decizie guvernamentală”.
În opinia sa, practica ședințelor săptămânale de coaliție în care liderii de partid validează sau invalidează decizii executive este „profund greșită și contraproductivă”: „Ideea că, după ce ai numit un premier și miniștri să guverneze, șefii de partide se întâlnesc săptămânal ca să le spună «asta poți să faci», «asta nu», «aici suntem de acord, dar nu în forma propusă de ministru» este profund greșită.”
Moșteanu susține că performanța unui guvern trebuie măsurată prin implementarea programului de guvernare: „Guvernul face treabă – rămâne în funcție. Nu face treabă – este schimbat prin moțiune de cenzură sau prin retragerea unui partid din coaliție.”
El admite că pot exista situații excepționale care impun decizii politice la nivel de coaliție, dar doar în cazul unor schimbări majore de direcție. Ca exemplu, evocă decizia din 2021 privind programul „Anghel Saligny”: „Momentul în care, ca premier, decizi să aloci 10 miliarde de euro în patru ani unui program de investiții locale, bani pe care nu îi ai, în timp ce aveai la dispoziție 28 de miliarde de euro prin PNRR – a fost una dintre cauzele majore care au distrus echilibrul fiscal-bugetar.”
„Hârtia rabdă multe, bugetul nu”, conchide deputatul USR, care consideră că rolul coaliției trebuie limitat la decizii strategice majore și la asigurarea susținerii parlamentare, nu la funcționarea ca „organ executiv și administrativ permanent”.
Material realizat de redacția Ancheta.
Sursă foto ediția tipărită. Sursă foto: ediția tipărită
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
România, în recesiune tehnică. Deputat PSD: Tăierile în masă nu sunt reformă și sărăcesc populația
