Violența domestică nu mai este de mult o temă marginală a societății românești, dar felul în care este reflectată în mass-media rămâne adesea scandalos. Într-un peisaj audiovizual în care agresivitatea este transformată în spectacol, iar cazurile dramatice sunt împachetate în „breaking news” pentru rating, Comisia comună „România fără violență domestică”, condusă de către deputata PNL Alina Gorghiu, încearcă să reintroducă, în mod ferm, responsabilitatea în ecuație.
Săptămâna trecută, comisia a decis să inițieze un proiect de lege prin care Consiliul Național al Audiovizualului să poată solicita din nou televiziunilor și radiourilor difuzarea clipurilor de interes public dedicate prevenirii violenței domestice. Este o revenire la un mecanism care, ani buni, a funcționat eficient, dar care a dispărut odată cu modificările legislative din anii trecuți.
Ce vrea să schimbe noul proiect
În cadrul ședinței, vicepreședintele CNA, Valentin Jucan, a fost audiat privind limitele actuale ale instituției în supravegherea programelor cu impact social. Discuția a fost, pe alocuri, tăioasă: televiziunile și platformele online sunt astăzi principalele canale prin care publicul își formează percepțiile despre violență, iar lipsa unor sancțiuni ferme a permis derapajelor să devină regulă.
„Am discutat despre responsabilitatea mass-mediei în prezentarea cazurilor de violenţă şi despre modul în care spaţiul audiovizual poate contribui la protejarea demnităţii umane.”, a declarat președintele comisiei, deputatul Alina Gorghiu.
Aceasta a subliniat că nu vorbim doar despre știri senzaționaliste, ci și despre reality-show-uri, emisiuni tabloide și segmente de divertisment care normalizează agresivitatea și o transformă în „entertainment”.
Alina Gorghiu: „Demnitatea umană și protecția minorilor nu se negociază pentru audiență.”
Mesajul Alinei Gorghiu a fost dintre cele mai ferme de până acum. Președintele comisiei a atras atenția că multe redacții își împing constant limitele în goana după audiență. Iar consecințele nu sunt doar morale, ci și concrete: victimizare secundară, presiune asupra minorilor implicați în cazuri mediatizate, distorsionarea percepției publice.
„Vicepreşedintele CNA a atras atenţia că sancţiunile aplicate posturilor TV sunt prea mici în raport cu gravitatea derapajelor şi că este nevoie de un cadru legislativ mai ferm.”, a mai scris Gorghiu, punctând și zona gri a internetului. Spațiul online a devenit deja mai agresiv decât televiziunea clasică, iar colaborarea CNA cu ANCOM ar putea deveni un instrument-cheie pentru a limita distribuirea de conținut violent pe platformele mari.
De ce sunt importante campaniile media
Proiectul legislativ reintroduce posibilitatea ca CNA să oblige posturile TV și radio să difuzeze materiale de interes public. Vorbim despre mesaje scurte, clare, care explică ce poate face o victimă, cum poate cere ajutor, ce înseamnă ordinul de protecție, cum funcționează monitorizarea agresorilor prin brățară electronică sau cum pot fi sesizate cazurile de abuz.
„Astfel de mesaje trebuie să ajungă în fiecare casă, pentru ca oamenii să ştie că există lege, protecţie şi soluţii împotriva violenţei. Violenţa nu e spectacol. E o infracţiune.”, a punctat Gorghiu.
Faptul că președintele comisiei a folosit un ton atât de dur nu este întâmplător. În România, aproximativ o treime dintre femei declară că au fost victime ale unei forme de violență domestică, iar specialiștii spun că numerele reale sunt mult mai mari. Doar o parte dintre cazuri ajung în atenția autorităților, iar dintre acestea doar o fracțiune sunt reflectate corect în spațiul public.
Ce responsabilități are presa
Comisia a reamintit câteva obligații clare ale mass-mediei: protejarea identității victimelor, evitarea limbajului bombastic, prezentarea echilibrată a informațiilor și renunțarea la estetizarea violenței. În paralel, CNA ar urma să aibă un rol mai ferm în sancționarea posturilor care încalcă aceste principii.
Inițiativa mai are un obiectiv important: acela de a schimba mentalități. Siguranța victimelor nu depinde doar de poliție, instanțe sau legislație, ci și de modul în care societatea înțelege fenomenul. Campaniile coerente, repetate, susținute instituțional pot ajuta publicul să recunoască mai repede un abuz, să înțeleagă gravitatea lui și să caute sprijin.
Noul proiect nu va opri peste noapte avalanșa de conținut toxic din online și televiziune, dar poate reface o verigă esențială: informarea profesionistă, constantă și responsabilă a publicului. Dacă proiectul va fi adoptat, mass-media ar putea redeveni nu doar un observator al fenomenului, ci și un actor activ în prevenirea lui.
Material realizat de Iulia Bădulescu.
Sursă foto: ediția tipărită.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
