Cum se risipesc banii publici în Argeș! Neregulile descoperite de Curtea de Conturi la controalele din 2024

În 2024, Curtea de Conturi a verificat cum au fost cheltuiți banii publici în județul Argeș în anul anterior, iar săptămâna trecută a fost făcut public raportul final. Inspectorii au făcut controale la 45 de instituții, printre care Consiliul Județean, primării de municipii, orașe și comune, dar și la 81 de instituții subordonate – cum ar fi școli, grădinițe, spitale sau alte servicii publice locale.

Doar 6% dintre instituțiile controlate au primit opinie fără rezerve. În 59% din cazuri s-au descoperit probleme importante, iar 35% dintre instituții au fost în situații foarte grave, cu opinii „contrare” – adică situațiile lor financiare nu reflectă realitatea.

► Prejudicii de 6,4 milioane lei

În urma acestor controale, s-au descoperit prejudicii de peste 6,4 milioane lei. Suma este de cinci ori mai mare faţă de cea descoperită ca prejudiciu total la nivelul Argeşului în anul 2022, când a fost de 1,3 milioane lei, şi cu 42% mai mare decât în 2021, când totalul prejudiciilor s-a ridicat la 4,5 milioane lei.

Cele mai frecvente abateri care au dus la prejudicii directe pot fi grupate astfel:

• Plăți pentru lucrări neexecutate sau parțial executate, ceea ce reprezintă una dintre cele mai grave și frecvente nereguli. Concret, instituțiile au acceptat și decontat lucrări care nu au fost făcute în realitate sau au fost făcute doar parțial.
• Plata nejustificată a TVA pentru lucrări scutite legal a generat una dintre cele mai mari sume prejudiciate individual.
• Neîncasarea veniturilor cuvenite generează de asemenea prejudicii financiare, adesea ignorate de către autorităţi. Astfel, conform raportului Curţii de Conturi au existat numeroase situaţii în care nu au fost aplicate taxele legale pe clădiri, terenuri sau autorizații ori s-au ignorat veniturile din închirieri sau concesiuni.
• Decontarea unor cheltuieli fără documente justificative denotă o lipsă de rigoare și control la nivelul unora dintre primăriile argeşene, care au plătit diverse sume fără facturi, contracte sau alte acte care să justifice legal cheltuiala.

► Sporuri salariale de sute de mii de lei acordate fără bază legală

Acordarea de salarii, sporuri sau alte drepturi ilegale reprezintă o practică foarte răspândită la nivelul administrațiilor publice locale din Argeş, fiind încadrată la categoria prejudicii. Concret, primăriile și instituțiile au plătit angajaților sume care nu erau prevăzute în lege: sporuri nejustificate, premii, compensații etc. Cazuri concrete?

• În raportul Curţii de Conturi se consemnează faptul că, în anul 2023, la primăriile Albeștii de Argeș, Bradu, Cepari, Mărăcineni, Budeasa și Stâlpeni „au fost efectuate, evidențiate și raportate prin situațiile financiare plăți nedatorate în sumă totală de 535.000 lei reprezentând contravaloarea drepturilor de personal acordate funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul aparatului propriu al entităților menționate, neprevăzute de reglementările aplicabile în vigoare”.
• De asemenea, la Bascov, Cepari, Domnești, Dragoslavele, Mărăcineni, Călinești și Rătești, precum şi la Centrul Județean de Cultură și Arte Argeș, „au fost efectuate, evidențiate și raportate prin situațiile financiare plăți nedatorate în sumă totală de 306.000 lei, reprezentând contravaloarea drepturilor de personal cu caracter permanent acordate persoanelor cu funcții de demnitate publică, funcționarilor publici și personalului contractual din cadrul aparatului propriu al entităților menționate peste nivelurile salariale maxime prevăzute de reglementările aplicabile în vigoare”.
• La Călinești, Rătești,  Stâlpeni și  Șuici „au fost efectuate, evidențiate și raportate prin situațiile financiare plăți nedatorate în sumă totală de 104.000 lei, reprezentând contravaloarea drepturilor de personal cu caracter permanent acordate personalului care a ocupat funcția de bibliotecar peste nivelurile salariale maxime prevăzute de reglementările aplicabile în vigoare”.
• La Moșoaia, Bughea de Jos, Călinești, Pietroșani și Stâlpeni „au fost efectuate, evidențiate și raportate prin situațiile financiare plăți nedatorate în sumă totală de 382.000 lei, reprezentând contravaloarea drepturilor de personal cu caracter permanent acordate angajaților care au deținut funcția de asistent personal al persoanei cu handicap grav peste nivelurile salariale maxime prevăzute de reglementările aplicabile în vigoare”.

► Lucrări decontate, dar neexecutate

Unul dintre cele mai grave tipuri de prejudicii descoperite în urma controalelor din 2023 este legat de plățile făcute pentru lucrări care, în realitate, nu au fost executate sau au fost realizate doar parțial. Aceste sume, de ordinul zecilor și sutelor de mii de lei în unele cazuri, au fost achitate fără o verificare concretă în teren sau fără documente clare de recepție a lucrărilor. În Raportul Curţii de Conturi aferent anului 2023 se consemnează următoarele astfel de abateri:

• La CJ Argeș şi primăriile Pitești, Albeștii de Argeș, Mărăcineni, Leordeni și Stoenești au fost efectuate, evidențiate și raportate prin situațiile financiare plăți nedatorate în sumă totală de 391.000 lei reprezentând contravaloarea cantităților de lucrări acceptate la plată și decontate, dar neexecutate la obiective de investiţii în domeniul transporturilor, finanțate în cursul perioadei auditate.
• De asemenea, la Albeștii de Argeș, Bascov, Bârla, Boteni, Izvoru și Leordeni au fost efectuate, evidențiate și raportate prin situațiile financiare plăți nedatorate în valoare totală de 525.000 lei reprezentând contravaloarea actualizării peste nivelul prevăzut de lege a valorii situațiilor de lucrări acceptate la plată și decontate către executanții obiectivelor de investiții realizate.
• La Albeștii de Argeș, Cepari și Bughea de Sus au fost efectuate, evidențiate și raportate prin situațiile financiare plăți nedatorate în sumă totală de 70.000 lei reprezentând contravaloarea cantităților de lucrări acceptate la plată și decontate, dar neexecutate la obiectivele de investiţii finanțate în cursul perioadei auditate la unităţi de învăţământ din localităţile respective.
• La Curtea de Argeş, au fost efectuate, evidențiate și raportate prin situațiile financiare plăți nedatorate în sumă totală de 136.000 lei reprezentând contravaloarea cantităților de lucrări acceptate la plată și decontate, dar neexecutate la obiectivul de investiții „Stație de tratare mecanică, biologică și terțiară și instalație de primire vidanjă”.
• La Dragoslavele și Stoenești au fost efectuate, evidențiate și raportate prin situațiile financiare plăți nedatorate în sumă totală de 28.000 lei reprezentând contravaloarea cantităților de lucrări acceptate la plată și decontate, dar neexecutate la obiectivele de investiţii finanțate în cursul perioadei auditate.

► Abateri financiar-contabile de peste 93 milioane lei

Termenul „abateri financiar-contabile” se referă la greșeli, omisiuni sau practici incorecte în întocmirea documentelor contabile, în evidența veniturilor și cheltuielilor și în raportarea situației financiare a unei instituții publice. Aceste abateri nu sunt întotdeauna considerate „furt” sau „prejudiciu” direct (deși uneori pot ascunde așa ceva), dar afectează grav transparența, corectitudinea și eficiența în utilizarea banilor publici.

În raportul pentru județul Argeș (2023), Curtea de Conturi a identificat diverse tipuri de abateri financiar-contabile, precum:

• Lipsa reevaluării bunurilor din patrimoniu – deși legea cere ca această operaţiune să se efectueze periodic, nu s-au actualizat valorile clădirilor sau terenurilor în acte, consecinţa fiind că activele apar în acte ca fiind mai ieftine decât sunt în realitate.
• Inventar incomplet sau incorect – unele instituții nu au făcut deloc inventarierea anuală sau au omis bunuri din evidență, iar din această cauză nu se știe exact ce deține instituția.
• Active trecute eronat ca fiind „în curs” – clădiri deja terminate și folosite erau raportate ca fiind încă în construcție, astfel fiind denaturată realitatea în bilanț.
• Cheltuieli trecute la categoria greșită – de exemplu, bani pentru construcții au fost înregistrați ca fiind pentru „servicii” sau „bunuri curente”, în acest fel fiind generate dificultăți în analizarea bugetului și verificarea legalității cheltuielii.
• Neînregistrarea corectă a creanțelor și datoriilor – unele instituții nu au trecut la timp facturile neplătite sau banii de recuperat, ceea ce face ca bugetul să pară mai bun sau mai rău decât este în realitate.
• Nerespectarea contabilității pe bază de angajamente – nu s-au înregistrat toate obligațiile financiare în momentul în care au fost asumate, consecinţa fiind că raportările oficiale nu reflectă situația reală a angajamentelor bugetare.

Prejudiciile și neregulile descoperite de Curtea de Conturi în județul Argeș au avut la bază, în principal, necunoașterea sau aplicarea greșită a legii, lipsa unui control intern eficient, inventarierea incompletă a bunurilor publice și, de multe ori, indiferența conducerii instituțiilor față de respectarea regulilor. Multe dintre plățile ilegale, lucrările neexecutate sau veniturile neîncasate au fost posibile din cauza unei pregătiri slabe a personalului și a unei supravegheri formale. În unele cazuri, erorile s-au repetat de la an la an, fără ca vreo măsură concretă să fie luată.

► Consiliul Județean Argeș – cel mai mare prejudiciu

La Consiliul Judeţean Argeş, inspectorii de conturi au identificat cel mai mare prejudiciu. Astfel,  CJ Argeş a plătit TVA în cuantum de 3,79 milioane lei, deși nu era necesar conform legii.

Conform raportului Camerei de Conturi Argeş, „a fost acceptată la plată şi decontată suma de 3.790.353 lei reprezentând taxa pe valoare adăugată aferentă valorii unor lucrări de construcţii, reabilitare şi modernizare de unităţi spitaliceşti din reţeaua publică de stat, care în accepţiunea Codului Fiscal, sunt în fapt operaţiuni care în perioada 11.06.2023-31.12.2023 au intrat în sfera de scutire de TVA”. Mai pe româneşte, deşi lucrările de reabilitare şi dotare a spitalelor din subordine erau scutite de TVA, Consiliul Judeţean a decontat furnizorilor şi executanţilor lucrărilor facturi care conţineau şi taxa respectivă.

O situaţie similară, dar cu un prejudiciu mult mai mic, s-a înregistrat la Primăria Cetățeni, care a decontat 35.000 lei TVA pentru achiziția de echipamente medicale pentru dotarea obiectivului „Centru comunitar integrat”, deşi astfel de cheltuieli erau scutite de plata acestei obligaţii fiscale.

► Primăria Piteşti – abateri financiar-contabile

În urma verificărilor efectuate la Primăria Pitești, Curtea de Conturi a identificat câteva neconcordanțe în evidențierea unor sume în contabilitate și în raportările financiare. Astfel, nu au fost reflectate în evidențele contabile drepturi de natură salarială stabilite prin hotărâri judecătorești sau acte administrative, în valoare totală de 245.000 lei, împreună cu contribuțiile aferente. De asemenea, facturi emise de furnizori pentru bunuri și servicii destinate unităților școlare, în valoare totală de 280.000 lei, nu au fost înregistrate până la încheierea exercițiului bugetar.

În ceea ce privește Clubul Sportiv FC Argeș, entitate aflată în subordinea Primăriei, s-a constatat că nu au fost evidențiate indemnizațiile și contribuțiile aferente lunii decembrie 2023, în cuantum de 205.000 lei. La nivelul Serviciului Public de Exploatare a Patrimoniului Municipiului Pitești (SPEP), cheltuieli în valoare de 3.533.000 lei pentru lucrările de demolare a Stadionului „Nicolae Dobrin” au fost încadrate într-o categorie bugetară diferită față de cea prevăzută de reglementările în vigoare, fiind înregistrate ca investiții în curs, în loc de cheltuieli cu bunuri și servicii.

Abaterile identificate la nivelul Primăriei Pitești sunt de natură contabilă și de clasificare bugetară, fără a indica pierderi directe de fonduri publice, însă ele afectează acuratețea raportărilor financiare și pot influența gestionarea corectă a bugetului local. Prejudiciul total identificat ca urmare a controlului este de 30.000 de lei, în schimb abaterile financiar-contabile sunt de peste 55 milioane lei.

► Primăria Curtea de Argeş – sume neraportate şi plăţi peste limită

Constatările din auditul realizat la Primăria Curtea de Argeș se înscriu în nota generală a administrațiilor locale din județ, neconcordanţele descoperite având mai degrabă un caracter preponderent contabil, nu de execuție defectuoasă sau gestiune abuzivă.

Astfel, la nivelul Primăriei Curtea de Argeș, în cursul anului 2023, veniturile bugetului local au fost subevaluate, ca urmare a neevidențierii în conturile contabile a sumelor solicitate prin cereri de rambursare pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile. De asemenea, în evidențele contabile au fost menținute diferențe din reevaluarea unor active fixe, în sumă totală de 1.247.000 lei.

Totodată, s-au înregistrat plăți în valoare de 25.000 lei pentru actualizarea valorii unor lucrări aferente investiției „Construire bloc de locuințe sociale”, peste limita permisă de cadrul legal aplicabil. Ca urmare a verificărilor, inspectorii de conturi au stabilit prejudicii totale de 162.000 lei şi abateri financiar-contabile de aproape 6 milioane lei.

În ceea ce priveşte Primăria Topoloveni, aceasta a avut zero prejudicii, în schimb s-au consemnat abateri financiar-contabile de 5.250.000 lei, rezultate din faptul că s-au raportat mai puține cheltuieli decât în realitate, pentru că nu au inclus toate sumele care trebuiau înregistrate ca atare, ca efect al a nepreluării tuturor soldurilor debitoare ale conturilor de cheltuieli înainte de închidere și care au implicat o plată monetară (costuri, consumuri de resurse, etc.).

► Deficienţe semnificative în contabilitatea a 5 primării de comune

Pentru 5 din cele 13 primării de comune auditate financiar anul trecut, inspectorii de conturi au formulat opinii contrare. Este vorba despre primăriile Albeştii de Argeş, Arefu, Cetăţeni, Domneşti şi Mărăcineni.

Conform definiţiei existente chiar pe pagina Curţii de Conturi, opinia contrară implică deficienţe semnificative constatate. Asta înseamnă că auditorii — în acest caz, Curtea de Conturi — nu au avut încredere în corectitudinea și legalitatea modului în care au fost gestionați banii publici într-o anumită instituție sau perioadă verificată. Mai exact, ei au găsit probleme importante și numeroase în acte și raportări, astfel încât datele prezentate nu reflectă realitatea și nu pot fi considerate de încredere.

În cadrul auditurilor financiare, la primăriile din mediul rural, inspectorii de conturi au identificat prejudicii la:

• Primăria Mărăcineni – 447.000 lei;
• Primăria Albeştii de Argeş – 206.000 lei;
• Primăria Bradu – 167.000 lei;
• Primăria Moşoaia – 54.000 lei;
• Primăria Bascov – 50.000 lei;
• Primăria Cepari – 47.000 lei;
• Primăria Cetăţeni – 35.000 lei;
• Primăria Domneşti – 17.000 lei;
• Primăria Dragoslavele – 8.000 lei.

De asemenea, prejudicii au fost identificate şi în cadrul auditurilor de conformitate, după cum urmează:

• Primăria Izvoru – 365.000 lei;
• Primăria Călineşti – 216.000 lei;
• Primăria Stâlpeni – 185.000 lei;
• Primăria Stoeneşti – 170.000 lei;
• Primăria Răteşti – 138.000 lei;
• Primăria Bârla – 61.000 lei;
• Primăria Bughea de Sus – 46.000 lei;
• Primăria Boteni – 34.000 lei;
• Primăria Leordeni – 26.000 lei;
• Primăria Budeasa – 21.000 lei;
• Primăria Pietroşani – 12.000 lei;
• Primăria Şuici – 7.000 lei;
• Primăria Bughea de Jos şi Centrul Judeţean de Cultură şi Arte – câte 1.000 lei.

Controalele Curții de Conturi în Argeș au scos la iveală prejudicii importante și numeroase abateri financiar-contabile, semn că risipa, erorile și lipsa de control persistă în multe administrații locale. Deși unele probleme țin de neglijență sau lipsă de pregătire, în multe cazuri este vorba despre gestionarea defectuoasă a banilor publici, cu impact direct asupra bugetelor locale.

Raportul complet privind finanțele publice locale pe anul 2023 la nivelul județului Argeş – AICI!

Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:

O ingineră de la FCN Piteşti încasează lunar 540 de milioane lei vechi salariu și pensie!