Salvați Copiii România a tras un semnal de alarmă dur: fetele din România continuă să fie printre cele mai vulnerabile din Europa. Rata violenței domestice depășește semnificativ media Uniunii Europene, multe dintre victime fiind tinere, iar accesul la educație și sănătate rămâne limitat, mai ales în mediul rural.
Potrivit datelor colectate la nivel european, peste 40% dintre femeile din România (40,2%) au fost victime ale violenței fizice, sexuale sau ale amenințării cu violența, față de media europeană de 30,7%. Cifrele sunt și mai dramatice atunci când se ia în calcul agresorul-partener: 37% dintre femeile din România au fost agresate de parteneri, comparativ cu 17,7% în UE. Dacă se adaugă și formele de violență psihologică, aproape jumătate dintre femeile românce (48,9%) spun că au trăit, la un moment dat, o formă de abuz.
În copilărie, experiențele traumatice se repetă: 44,1% dintre femeile din România au asistat la violență domestică în propriul cămin. Fenomenul are o distribuție dezechilibrată – de la 35,4% în marile orașe, până la 41,5% în mediul rural, ceea ce arată cât de adânc este fenomenul în zonele mai puțin dezvoltate.
În anul 2022, 76% dintre victimele raportate ale violenței între parteneri au fost femei, potrivit datelor Poliției Române. Tot în acel an, s-au înregistrat 1.014 cazuri de viol și 67 de omoruri între parteneri intimi.
Educația, bariera care separă fetele de o viață sigură
Pe lângă violență, lipsa accesului la educație amplifică vulnerabilitatea fetelor. România rămâne printre statele cu cea mai mare rată de abandon școlar în rândul fetelor – 18,3% dintre tinerele între 18 și 24 de ani au terminat cel mult gimnaziul și nu mai urmează niciun fel de formare profesională, comparativ cu 15,4% dintre băieți.
Diferențele devin dramatice pe piața muncii: doar 23,6% dintre tinerele cu studii de bază sunt angajate, în timp ce 64,2% dintre bărbații cu același nivel de educație au un loc de muncă. În rândul femeilor care au absolvit liceul sau o școală postliceală, procentul urcă la 63,5, dar rămâne semnificativ sub cel al bărbaților (85,5%). Chiar și la nivel universitar, decalajul persistă: 88,7% dintre femeile absolvente activează pe piața muncii, față de 90,8% dintre bărbați.
Mamele minore – o realitate care ar trebui să șocheze, dar nu mai miră pe nimeni
România continuă să ocupe un loc rușinos în Europa: aproape jumătate (45%) dintre mamele sub 15 ani din Uniunea Europeană provin din România. Între 2019 și 2023, s-au înregistrat 38.865 de nașteri la mame minore, dintre care 3.614 au fost la fete mai mici de 15 ani. Doar în 2024, statisticile arată 586 de cazuri de fete sub 15 ani care au născut.
Raportul „Salvați Copiii” 2024 evidențiază o realitate dramatică:
*Una din trei fete devenite mame a rămas însărcinată înainte de a împlini 15 ani.
*În peste o treime dintre cazuri, partenerul este cu cel puțin 5 ani mai în vârstă.
*Una din trei mame minore are, la rândul ei, o mamă care a născut înainte de 18 ani.
România înregistrează 34 de nașteri la 1.000 de adolescente, o cifră depășită doar de Bulgaria (36,8) și Georgia (38,3).
Material realizat de Iulia Bădulescu.
Sursă foto: ediția tipărită.
Ciitți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
