Salariații Muzeului Viticulturii și Pomiculturii Golești, membri ai Federației Naționale Sindicale CULTURMEDIA, au protestat săptămâna trecută, chiar de Ziua Culturii Naționale, alături de celelalte muzee din țară, pentru a atrage atenția asupra inechităților salariale și a subfinanțării cronice din acest domeniu. Față de colegii din țară, cei de la Muzeul Golești au mai avut un motiv în plus pentru protest: o discriminare salarială care ar dura de vreo șase ani, întrucât conducerea instituției refuză să le acorde sporul pentru condiții vătămătoare de care beneficiază 99% dintre muzeele din țară. Anul trecut, angajații de la Muzeul Golești s-au aflat la cuțite cu conducerea instituției și au încercat, pe toate căile legale, să parcurgă pașii pentru a-și obține drepturile. Din sursele noastre, acestea ar fi fost epuizate, drept care ar urma procesele în instanță. De altfel, Muzeul Golești nu a fost ocolit de procese pe zona de muncă, drept care are de returnat sume consistente de bani. Bani publici, of course.
Mesajul autorităților: s-a rezolvat, nu se poate
Consiliul Județean Argeș, instituția în subordonarea căreia se află Muzeul Golești, le-a răspuns și în acest an angajaților: nu se poate. De data aceasta nu se poate pentru că veniturile s-au înghețat la nivelul celor din 2024, din cauza deficitului imens care trebuie recuperat.
În anul 2025, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul sporurilor, al indemnizațiilor, al compensațiilor, al primelor și al celorlalte elemente ale sistemului de salarizare care fac parte, potrivit legii, din salariul brut lunar, solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna noiembrie 2024, în măsura în care personalul ocupă aceeași funcție și își desfășoară activitatea în aceleași condiții. Raportat la dispozițiile legale prevăzute de OUG 156/2024, aplicabile începând cu 1 ianuarie 2025, rezultă că acest cuantum al sporurilor de care au beneficiat în anul 2024 se menține cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna noiembrie 2024, astfel că, doar salariații care au beneficiat în anul 2024 de acest spor vor beneficia și în anul 2025 cu condiția menținerii acestuia la nivelul acordat în luna noiembrie 2024. De asemenea, articolul LXII din același act normativ arată că «În anul 2025, orice alte drepturi de natură salarială stabilite prin legi speciale, statute sau alte acte normative cu putere de lege, care nu intră sub incidența prevederilor art. I-V, se mențin în plată la același nivel cu cel ce se acordă pentru luna noiembrie 2024». Față de prevederile legale menționate mai sus, opinăm faptul că, în anul 2025, nu există posibilitatea legală de a acorda sporul pentru condiții vătămătoare salariaților Muzeului Viticulturii și Pomiculturii Golești.”, a transmis Consiliul Județean Argeș.
Angajații: „Avem cazuri de boli care pun viața în pericol (cancer), boli asociate lucrului în mediu toxic (alergii severe), boli autoimune”
Lucrul în domeniul patrimoniului cultural expune specialiștii la riscuri specifice, precum contactul cu substanțe chimice toxice utilizate în restaurare, medii cu praf, mucegai sau agenți biologici periculoși, dar și la solicitări fizice intense. Pentru a recunoaște și compensa aceste condiții, legislația prevede acordarea unui spor salarial de până la 15% din salariul de bază, în funcție de timpul petrecut în astfel de medii.
Acordarea acestui spor reflectă importanța protejării sănătății și a bunăstării specialiștilor implicați în conservarea patrimoniului. Recunoașterea oficială a condițiilor dificile în care aceștia activează este esențială pentru motivarea și retenția personalului calificat, un element crucial pentru păstrarea și promovarea identității și a valorilor culturale ale unei națiuni.
Muzeul Golești are specialiști cu înaltă calificare în domeniul protejării patrimoniului și al educării publicului. Avem cazuri de boli care pun viața în pericol (cancer), boli asociate lucrului în mediu toxic (alergii severe), boli autoimune. Cu toate acestea, oamenii continuă să-și desfășoare activitatea. Pentru a educa un astfel de specialist este nevoie de cel puțin 5 ani de studii de specialitate (licență și masterat), eventual de alți ani de doctorat (între 3 și 5), de școlarizare specială pentru a lucra ca muzeograf/educator muzeal/ conservator/ restaurator, de sute de ore de studiu și practică pentru a obține statutul de specialist.”, au transmis angajații Muzeului Golești, doar că solicitarea lor nu sensibilizează, de ani buni, pe nimeni.
Ce solicită angajații din cadrul muzeelor
Dincolo de problemele specifice cu care se confruntă angajații Muzeului Golești, muzeele din întreaga țară funcționează în condiții vitrege. Protestul lor vine însă într-un moment în care nimeni nu mai ascultă pe nimeni, dar, mai ales, într-un moment în care bugetul României este pe butuci.
Muzeele sunt piloni esențiali ai identității culturale. Ele conservă și promovează patrimoniul, oferind o legătură directă cu trecutul și valorile unei comunități. Prin expozițiile lor, muzeele educă și inspiră vizitatorii, contribuind la formarea unei conștiințe colective și la înțelegerea diversității culturale. Mai mult, muzeele sunt centre de regenerare economică. Ele atrag turiști și vizitatori, generând venituri semnificative pentru economia locală și națională. Muzeele joacă un rol important în revitalizarea comunităților și în promovarea dezvoltării durabile.
Muzeele nu sunt doar depozitare ale patrimoniului și ale trecutului, ci motorul unui prezent dinamic și al unui viitor în care cultura și economia se interconectează, iar identitatea comunităților este celebrată și protejată. Prin urmare, membrii de sindicat din cadrul Muzeului Viticulturii și Pomiculturii Golești susțin revendicările formulate la nivelul Federației CULTURMEDIA.”, se precizează într-un comunicat de presă.
Revendicările reprezentanților muzeelor sunt următoarele:
1. Alocarea a 1% din produsul intern brut pentru cultură.
2. Egalizarea salariilor angajaților din muzee și biblioteci cu grila omonimă din familia ocupațională Cultură.
3. Acordarea unui spor salarial pentru munca desfășurată în weekend și în zilele de sărbătoare legală, precum și plata orelor suplimentare.
4. Deblocarea posturilor vacante și suplimentarea schemelor de funcții la instituțiile de cultură care nu își pot desfășura corespunzător activitatea din cauza deficitului cronic de personal.
5. Uniformizarea salarizării între instituțiile culturale aflate sub autorități diferite.
6. Asigurarea unor condiții decente de muncă (multe dintre clădiri reprezintă un risc pentru siguranța și sănătatea lucrătorilor, dar și pentru siguranța patrimoniului cultural).
7. Stoparea fenomenului de depopulare și deprofesionalizare a domeniului Cultură.
8. Stoparea fenomenului de „politizare” a modalității prin care se realizează adesea recrutarea de personal.
9. Constituirea unor planuri reale de situație de urgență pentru protejarea patrimoniului cultural; construirea unor depozite regionale de urgență pentru evacuarea patrimoniului cultural în cazul unor dezastre.
10. Recunoașterea Culturii ca domeniu esențial în proiectul de țară.
Material realizat de Iulia Bădulescu.
Sursă foto: Ediția tipărită
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro
