La final de 2025, revedem principalele măsuri și decizii cu impact social care au marcat anul ce se încheie. A fost un an complicat pentru multe categorii de populație, cu promisiuni amânate, beneficii reduse sau condiționate, dar și cu intervenții legislative menite să corecteze dezechilibre majore din sistemele publice, în special cel de sănătate și cel de protecție socială. Pentru milioane de români, 2025 a însemnat adaptare forțată la reguli noi, presiune financiară crescută și o permanentă incertitudine privind veniturile și accesul la servicii esențiale. Iată care au fost cele mai importante momente sociale ale anului, privite retrospectiv la final de 2025.
Venituri înghețate: alocații și pensii nemajorate
Anul 2025 a început cu vești proaste pentru familii și pensionari. Alocațiile de stat pentru copii nu au mai fost majorate de la 1 ianuarie, deși fusese anunțată o creștere de 10,4%. Decizia a venit în urma adoptării așa-numitei „Ordonanțe Trenuleț”, la finalul anului 2024, act normativ care a blocat mai multe indexări sociale programate anterior.
Astfel, pe tot parcursul lui 2025, alocațiile au rămas la nivelul anului anterior, respectiv 719 lei/lună pentru copiii până la 2 ani (3 ani în cazul copilului cu handicap); 292 lei/lună pentru copiii cu vârsta între 2 și 18 ani, precum și pentru tinerii peste 18 ani care urmau cursuri liceale sau profesionale; 719 lei/lună pentru copiii cu handicap cu vârsta între 3 și 18 ani. Pentru multe familii, mai ales cele cu venituri mici sau medii, această stagnare a însemnat ajustări serioase ale bugetului lunar.
Nici pensionarii nu au fost mai norocoși. Punctul de pensie nu a mai crescut de la 1 ianuarie 2025, deși ar fi trebuit să ajungă de la 81 la 91 de lei. În contextul inflației și al costurilor tot mai mari ale vieții – de la alimente și medicamente, până la utilități – această stagnare a fost resimțită puternic de persoanele vârstnice, pentru care pensia reprezintă, de cele mai multe ori, singura sursă de venit.
Tăieri și limitări în sectorul public
De la 1 iulie 2025, guvernul a decis limitarea sporurilor pentru condiții periculoase sau vătămătoare la cel mult 300 de lei brut lunar, pentru toți angajații din sectorul public. Totodată, ordonanța adoptată a prevăzut și reducerea duratei concediului de odihnă suplimentar acordat celor care lucrau în astfel de condiții.
Măsura a fost justificată prin necesitatea reducerii cheltuielilor bugetare și a controlului deficitului, însă a generat nemulțumiri și proteste, mai ales în rândul personalului din sănătate, administrație publică și alte domenii unde riscurile profesionale sunt ridicate.
Tichetele de vacanță, cu contribuție proprie
Tot în 2025, modul de acordare a tichetelor de vacanță a fost schimbat. Angajații din sectorul public au fost obligați să contribuie din fonduri proprii pentru a beneficia de voucherele oferite de stat. Bugetarii cu salarii nete sub 8.000 de lei au avut dreptul la maximum 800 de lei sub formă de tichete de vacanță, însă doar dacă au plătit o sumă egală din propriul buzunar, ceea ce a redus semnificativ atractivitatea acestui beneficiu.
Coasigurații – puși la plată pentru sănătate
O schimbare majoră a intrat în vigoare la 1 septembrie 2025, când persoanele coasigurate – soți, soții sau părinți aflați în întreținere – și-au pierdut calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate. Aceștia au mai beneficiat doar de pachetul minimal de servicii medicale, fără rețete compensate, bilete de trimitere sau analize gratuite, situație care a pus presiune pe numeroase familii.
Pentru a rămâne asigurați și a avea acces la pachetul de bază, coasigurații au fost obligați să plătească contribuția la sănătate (CASS) prin declarația unică, suma totală fiind de 2.430 lei. Plata s-a făcut eșalonat: 607,5 lei inițial (25%) și ulterior 1.822,5 lei (75%).
Au rămas scutite de plata CASS mai multe categorii vulnerabile, printre care bolnavii oncologici fără venituri, persoanele cu handicap, gravidele și lăuzele, pensionarii cu pensii sub 3.000 de lei, copiii și tinerii aflați în sistemul de educație, însă pentru restul populației schimbarea a fost una greu de suportat.
Concedii medicale calculate diferit, decalaj redus semnificativ la decontările CAS
Începând cu august 2025, concediile medicale au fost calculate după reguli noi, stabilite prin Legea nr. 141/2025. Procentele de indemnizație s-au aplicat pe episod de boală, nu pe fiecare certificat medical, și au variat în funcție de durata incapacității temporare de muncă: 55% pentru 1–7 zile, 65% pentru 8–14 zile și 75% pentru peste 15 zile.
Baza de calcul a rămas media veniturilor brute din ultimele șase luni, raportată la numărul de zile lucrate, iar primele cinci zile de concediu medical au fost suportate de angajator, măsură care a stârnit îngrijorări atât în rândul salariaților, cât și al mediului de afaceri.
În egală măsură, pe 18 decembrie 2025, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a primit un sprijin financiar major din partea guvernului. Aproape 2 miliarde de lei au fost alocate din fondul de rezervă bugetară pentru Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Din această sumă, 964 milioane lei sunt direcționate către cheltuieli medicale – bunuri și servicii, ceea ce înseamnă un sprijin uriaș pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), pentru că a putut plăti toate medicamentele, cu și fără contribuție personală, și toate serviciile medicale, la zi. În același timp, cu 1 miliard lei s-a putut acoperi deficitul rezultat din aplicarea prevederilor legale referitoare la concediile medicale și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate. Aceasta este garanția că angajatorii care au plătit concediile medicale din fonduri proprii vor primi decontarea sumelor respective.
Vom ajunge astfel, în ceea ce privește plata concediilor medicale, de la o întârziere de trei ani (la nivelul anului trecut) la aproximativ șase luni. Suplimentarea FNUASS, într-un context bugetar dificil, este cel mai puternic semnal că sănătatea românilor constituie prioritate guvernamentală.”, a anunțat președintele CNAS, Horațiu-Remus Moldovan.
Violența domestică – tratată mai dur de lege
La jumătatea lunii decembrie, pe 16 decembrie 2025, a fost publicată Legea nr. 232/2025, care a adus modificări importante legislației privind prevenirea și combaterea violenței domestice. Au fost majorate pedepsele pentru agresorii recidiviști, s-a prelungit automat ordinul de protecție provizoriu și s-a eliminat posibilitatea ca retragerea plângerii să stingă efectele penale în cazurile de agresiune fizică.
Contextul acestor modificări a fost unul alarmant: în primele șase luni ale anului 2025 au fost raportate peste 61.000 de cazuri de violență domestică, iar 41 de femei și-au pierdut viața, ucise de parteneri sau membri ai familiei.
Privit în ansamblu, anul 2025 a fost unul al restricțiilor, al ajustărilor și al deciziilor dure în plan social, dar și al unor intervenții necesare pentru menținerea echilibrului în domenii esențiale pentru viața de zi cu zi a românilor.
Material realizat de redacția Ancheta.
Foto: ediția tipărită
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
România merge înainte, dar cu frâna de mână trasă parțial, pentru siguranță politică!
