Tema reducerii numărului de parlamentari la 300 revine în actualitate, după ce USR a redepus în parlament un proiect de lege care transpune în legislație rezultatul referendumului din 2009, prin care peste 77% dintre români au votat în favoarea unui parlament unicameral, cu maximum 300 de aleși. Subiectul este reactivat periodic în spațiul public – însă de această dată, pare să existe o convergență între partidele de guvernare și opoziție în privința necesității unei reforme instituționale.
„Practic, noi acum l-am redepus, o parte dintre colegii mei de la Camera Deputaților, iar proiectul este în dezbaterea Senatului. PNL a anunțat că îl susține și că dorește să vină cu unele amendamente, ceea ce este absolut normal. Și eu cred, vă spun sincer, că proiectul poate fi îmbunătățit.”, a declarat senatorul USR Narcis Mircescu, pentru care reducerea numărului de parlamentari este o condiție esențială a recâștigării încrederii publice.
Potrivit acestuia, proiectul se află în prezent la Comisia Juridică a Senatului, unde se poartă discuții între reprezentanții partidelor.
„Dacă nu se va ajunge la o concluzie, vom fi în situația în care proiectul va trece tacit de Senat. Ceea ce, până la urmă, pentru mine nu e un lucru rău. Asta înseamnă că proiectul va merge la Camera Deputaților, unde va fi varianta finală, și vom vedea dacă va ieși, când va ieși și în ce formă va ieși.”, a explicat Mircescu.
Senatorul USR estimează că, în cazul în care legea va fi adoptată, noua structură parlamentară ar putea intra în vigoare abia din următoarea legislatură, cel mai devreme în 2028, întrucât actualii parlamentari își vor duce la capăt mandatele: „Dacă vor exista modificări de reducerea numărului de parlamentari, modificări legate de structura Senatului, a Camerei Deputaților, că rămâne bicameral sau devine unicameral, atunci va trebui să modificăm și Constituția. Toate se aplică din 2028.”
De partea cealaltă, PNL a transmis că este de acord cu ideea reducerii numărului de parlamentari, însă consideră că proiectul USR trebuie „corectat tehnic și completat” pentru a fi compatibil cu actuala Constituție. Liberalii pregătesc, potrivit unor surse parlamentare, un proiect de lege similar, pentru a evita eventualele blocaje juridice. În esență, ambele partide susțin obiectivul reducerii numărului de aleși, dar există diferențe de abordare privind modul în care se realizează această reformă – printr-o lege organică sau printr-o revizuire constituțională.
O temă recurentă, dar mereu amânată
Referendumul organizat în 2009, în timpul președinției lui Traian Băsescu, a fost unul dintre cele mai votate din istoria postdecembristă: aproape 8 milioane de români au spus „da” unui parlament unicameral, cu maximum 300 de membri. Cu toate acestea, rezultatul nu a fost niciodată transpus în legislație.
De atunci, structura parlamentului a rămas practic neschimbată: 330 de deputați și 136 de senatori – 466 de aleși în total.
Reducerea numărului de parlamentari este privită de o parte a clasei politice drept o măsură de eficiență și de reducere a cheltuielilor, însă specialiștii atrag atenția că diminuarea numerică nu garantează automat o creștere a calității actului legislativ. În plus, modificarea ar trebui însoțită de o redistribuire atentă a circumscripțiilor și de o revizuire a modului de reprezentare.
Narcis Mircescu: „Reforma administrativă, la fel de importantă”
Senatorul Narcis Mircescu a vorbit și despre necesitatea unei reforme teritoriale și administrative care să însoțească restructurarea parlamentului:
„Dacă facem această reformă teritorial-administrativă, care din punctul meu de vedere este vitală pentru funcționarea statului, ea va fi implementată din 2028. Vom vedea probabil un primar pentru mai multe localități. Eu așa mi-aș dori. Nu este o temă populară, cel puțin în rândul administrației, dar eu cred că este eficientă.”
Senatorul a dat și un exemplu concret: „Haideți să ne uităm aici aproape. Călinești are aproape 10.000 de locuitori. Și, dacă mă uit deasupra Topoloveniului, sunt cred că șapte primării și adunate au 12.000 de locuitori. Dacă se poate aici cu 10.000, eu cred că și acolo se pot comasa și din șapte primării să rămână două, trei. Sunt convins că se poate.”
El a reamintit că a mai depus, alături de colegi din USR, un proiect de reformă teritorială în legislatura trecută, însă inițiativa nu a fost pusă în dezbatere.
Atât reducerea numărului de parlamentari, cât și comasarea unităților administrativ-teritoriale sunt teme sensibile, dar care revin constant în dezbaterea publică. Deși impopulare în rândul celor direct vizați – aleși locali și funcționari – aceste măsuri sunt considerate de o parte a clasei politice drept esențiale pentru modernizarea aparatului de stat.
În timp ce partidele negociază detaliile tehnice, cetățenii par mai degrabă interesați de finalitate: un parlament mai suplu, mai eficient și o administrație mai puțin birocratică. Dacă și când vor deveni realitate aceste reforme rămâne însă o întrebare deschisă.
Material realizat de Iulia Bădulescu.
Sursă foto: ediția tipărita
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
