Pe 27 decembrie, creștinii îl prăznuiesc pe Sfântul Arhidiacon Ștefan, primul martir al creștinătății și una dintre cele mai importante figuri ale Bisericii. Ziua este marcată atât de slujbe religioase, cât și de tradiții populare vechi, respectate mai ales în zonele rurale, fiind considerată un prilej de iertare, rugăciune și fapte bune.
Numele de Ștefan este de origine grecească – Stephanos – și înseamnă: ”coroană”, ”ghirlandă”, ”cunună”. Sfântul Ştefan a fost unul dintre ucenicii care îl urmau pretutindeni pe Iisus Hristos și datorită virtuţilor sale, a fost ridicat la rangul de Arhidiacon (conducător al diaconilor). După întemeierea Bisericii, apostolii, aleşi dintre bărbaţii ”plini de Duh Sfânt şi de înţelepciune” au fost chemaţi să slujească în lăcaşele de cult. Au fost 7 apostoli, primul dintre ei fiind Ştefan. Aceștia predicau cuvântul Evangheliei propovăduind învăţăturile lui Iisus Hristos şi mărturisind că El este Fiul lui Dumnezeu, care S-a născut, a murit, a înviat şi S-a înălţat la ceruri pentru mântuirea noastră. Ştefan a atras mânia fariseilor şi a fost adus la judecată în faţa Sinedriului, fiind acuzat de blasfemie. Judecătorii au cerut ca Ștefan să fie ucis cu pietre. Potrivit wikipedia.org, osemintele Sfântului Ștefan au fost descoperite în anul 415 în satul Gamla (Beit Jimal) din Palestina, iar din anul 560 osemintele sale s-ar afla împreună cu osemintele arhidiaconului roman Laurențiu (d. 258) în cripta bisericii „San Lorenzo fuori le Mura” din Roma.
Îi va ajuta pe cei care se luptă cu boala
Se spune că Sfântul Ștefan îi va ajuta pe cei care se luptă cu boala să se însănătoşească, iar pe cei care au conflicte cu oameni orgolioşi îi va îndruma, ca să se poată împăca. Pe 27 decembrie creştinii trebuie să-şi ierte unii altora greşelile şi să nu facă curățenie în casă sau să spălare hainele. Tot în această zi se dă de pomană pentru sufletele celor care au pierit în împrejurări dramatice.
În unele zone din Muntenia se mai păstrează tradiţia “Pâinicile lui Ştefan”, prin care gospodinele frământă un aluat ca cel de cozonac şi fac din el pâini mici, rotunde, pe care le ung cu miere, le coc şi le duc la biserică, pentru ca, după slujbă, să le împartă copiilor săraci. De altfel, pâinicile amintesc de pietrele care l-au ucis pe Sfântul Ştefan, potrivit crestinortodox.ro. Totodată, un alt preparat specific sărbătorii sunt mucenicii cu miere şi nucă, ce amintesc de moartea Sfântului Ștefan.
Foto descriptiv. Sursă foto: FB Primăria Municipiului Pitești.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Dimineață geroasă în România! Temperaturile au coborât până la -12°C
