Lumea medicală a fost zguduită săptămâna trecută de o tragedie cumplită petrecută la Spitalul Județean Buzău. Ștefania Szabo – medic chirurg și directorul medical al unității medicale – a fost găsită fără suflare în camera de gardă. Medicul avea 37 de ani și – potrivit informațiilor apărute în spațiul public – a fost descoperită de colegi în jurul orei 6:00, după ce aceștia i-au auzit sunând în repetate rânduri alarma telefonului. A fost deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă, iar incidentul a dat naștere la numeroase dezbateri privind suprasolicitarea la care sunt supuși medicii. Ștefania Szabo era specializată în chirurgie generală, iar colegii spun că ajunsese să facă și 7 gărzi pe lună.
Burnoutul, sindromul de epuizare profesională care a fost repus pe tapet după tragedia de la Spitalul Județean Buzău, afectează simultan mintea, corpul și comportamentul. Netratată, starea cronică de stres poate avea consecințe severe asupra sănătății, de la tulburări psihice și emoționale, somatice și cardiovasculare, hormonale și metabolice, până la tulburări imunitare și probleme gastrointestinale.
Potrivit unei liste apărute în spațiul public, 46 de medici de la spitale din toată țara au decedat în gardă sau imediat după terminarea acesteia, cea mai recentă tragedie fiind cea de la Buzău, iar cea mai îndepărtată temporal fiind în 2003, la Roman. Burnoutul nu ocolește nici marile unități spitalicești din județul Argeș, unde există medici care fac numeroase gărzi pentru a suplini lipsa de personal.
Director medical SJUP: „Secțiile ATI și UPU sunt cele care duc greul gărzilor”
Fenomenul de burnout este vizibil și tot mai des recunoscut în rândul medicilor de la Spitalul Județean de Urgență Pitești, explică, pentru publicația „Ancheta”, Ștefan Costin – directorul medical al unității spitalicești.
Numărul mare de pacienți, deficitul de medici în anumite specialități și ritmul alert al urgențelor (generat de faptul că, după ora 14:00, spitalul preia toate urgențele din județ și din județele limitrofe) au transformat stresul într-o stare permanentă.
Personalul medical este supus unui efort continuu, cu riscul apariției consecințelor pentru sănătatea profesională şi calitatea actului medical. Cele mai greu încercate secții rămân ATI și UPU. Acolo unde ritmul este alert, iar fiecare minut poate face diferența între viață și moarte. Aceste două secții sunt cele care duc greul gărzilor.”, explică domnia-sa.
Cifrele vorbesc de la sine. Secția de Anestezie și terapie intensivă (ATI) ar mai avea nevoie de 7 medici ca să acopere nevoile generate de volumul mare de pacienți, iar Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) de alți 6 medici pentru a funcționa la un nivel optim și pentru a permite echipelor actuale să respire între ture.
Un alt exemplu este Laboratorul de Radiologie și imagistică medicală unde gărzile nu se termină deloc odată cu programul.”, spune medicul Ștefan Costin.
La ATI și UPU, unii medici ajung să aibă chiar și câte opt-zece gărzi într-o lună. Acestea devin din ce în ce mai lungi, cu puține momente de respiro, iar pentru unii, spitalul a devenit a doua casă. La propriu, punctează directorul medical.
Au existat situații în care medicii au venit în gărzi cu probleme de sănătate personale, pentru că nu avea cine să îi înlocuiască. Nu din eroism, ci dintr-un simț al datoriei dus până la epuizare. Medicii o fac dintr-un sentiment de responsabilitate față de pacienți și de colegi, nu din obligație formală.”, completează domnia-sa.
La Pediatria din Pitești s-au făcut și 7- 8 gărzi, când nu existau medici suficienți
La Spitalul de Pediatrie Pitești, specializările unde lipsa de personal este resimțită mai acut sunt Radiologia (unde în prezent sunt doar 2 medici, față de numărul optim de minimum 5), ATI și Urgența (unde ar fi necesar un număr de 3 medici pe tură).
Potrivit declarațiilor medicului Adina Enescu, directorul medical al unității sanitare, la Spitalul de Pediatrie au existat situații unde medicii au făcut și 7-8 gărzi pe lună, pentru a acoperi lipsa de specialiști pediatri.
În prezent, unitatea spitalicească asigură 9 linii de gardă – pediatrie (2 linii), chirurgie (1 linie în spital și una la domiciliu), radiologie, laborator, neurologie, CPU și ATI. Cadrele medicale fac și 6-7 gărzi, la chirurgie fiind medici care acoperă și câte 7 gărzi pe lună, împărțite între cele în spital și cele la domiciliu.
Când îți alegi viața de spital trebuie să știi la ce să te aștepți, pentru că nu este ușoară. În Pediatrie este o muncă la dublu: tratezi afecțiunea pacientului, dar trebuie să gestionezi și aparținătorii. Trebuie să fii atent la cum gândește mama, ce informații îți furnizează și să explici pe înțelesul fiecăruia.”, explică domnia-sa.
Cum rezistă personalul medical?
Mai sunt situații în care colegii mei sunt nevoiți să își administreze un suport de vitamine, așa cum mai sunt și crize de durere. Dacă ai vărsat o dată, iei un antivomitiv și mergi mai departe. Treci prin foarte multe stări pentru a te face înțeles pentru toate categoriile de pacienți. Colectivul, cu tot personalul, asistenți, infirmieri, este însă foarte important în această situație.”, declară medicul Adina Enescu.
Cătălin Ușurelu, Colegiul Medicilor Argeș: „Lipsa medicilor – cauza principală a epuizării și a burnoutului”
Despre tragedia petrecută la Spitalul Județean Buzău, medicul cardiolog Cătălin Ușurelu, președintele Colegiului Medicilor Argeș, spune că aduce din nou în actualitate problemele reale cu care se confruntă sistemul sanitar din țara noastră, fiind unanim recunoscut faptul că medicul din România, indiferent de specialitatea lui, se confruntă cu multe probleme generate de crizele de personal, de cadrul legislativ, de dotarea din unele spitale, dar și de percepția opiniei publice.
Un medic a murit în timpul gărzii, iar acest lucru nu este eveniment singular, ci se înscrie într-o serie lungă de decese survenite în condiții similare, de epuizare și de stres. Cauza principală pentru apariția epuizării în rândul medicilor, a burnoutului, o reprezintă numărul insuficient al acestora, mai ales în specialitățile critice, cum ar fi medicina de urgență, terapie intensivă, cardiologie, neurologie și lista aceasta poate continua, specialități în care există un număr foarte mare de solicitări și o responsabilitate pe măsură.”, a declarat, pentru publicația „Ancheta”, Cătălin Ușurelu.
Domnia-sa punctează că medicii se confruntă cu un număr tot mai mare de pacienți, care sunt din ce în ce mai vârstnici, cu tot mai multe comorbidități și care reprezintă adevărate provocări în ceea ce privește tratamentul, întrucât necesită, de cele mai multe ori, o abordare multidisciplinară. Concomitent, există și un declin al numărului de medici în zona prevenției primare, adică a medicinei de familie, dar și la o scădere pronunțată a numărului de medici îndeosebi în sectorul public.
În dubla mea calitate de medic cardiolog și de președinte al Colegiului Medicilor Argeș, cunosc problemele cu care se confruntă lumea medicală și consider că absența unei legislații care să protejeze medicul, respectiv o lege a profesiei medicale și a malpraxisului, care să răspundă cu obiectivitate situațiilor ce se pot ivi în relația medic-pacient, creează probleme serioase și dificultăți în desfășurarea activității colegilor mei. Colegiul Medicilor din România a avut inițiative repetate și s-au făcut solicitări la nivelul reprezentanților medici din forumurile Parlamentului României pentru promovarea acestora și adoptarea unor acte normative care să le cuprindă”, a mai completat domnia sa.
George Talianu, psiholog: „Burnoutul nu apare brusc, ci în urma unei suprasolicitări în timp”
În sistemul medical există o anumită suprasolicitare, mai ales că situația țării a impus niște măsuri de austeritate, prin care s-au oprit angajările în sistemul medical. În felul acesta personalul este suprasolicitat. Din punctul meu de vedere, sunt multe secții unde suprasolicitarea profesională devine din ce în ce mai mare și uneori poate avea efecte chiar fatale. Stările care caracterizează burnoutul sunt însoțite totodată de tulburări în planul emoțional, datorită expunerii la muncă prelungită, stres prelungit. Se ajunge nu doar la oboseală, ci există o afectare a persoanei.” a explicat, pentru publicația „Ancheta”, George Talianu, psiholog principal în cadrul Spitalului Județean de Urgență Argeș.
Potrivit domniei-sale, suprasolicitarea continuă poate duce la fenomene cum ar fi lipsa somnului, senzația de presiune constantă asupra persoanei, care își dorește să obțină o performanță, pentru care depune eforturi din ce în ce mai mari. Burnoutul nu apare însă brusc, ci după o suprasolicitare acumulată în timp. Simptomele pot varia de la oboseală fizică, dureri musculare, frecvente probleme cu somn, palpitații, dureri de cap, scăderea imunității, sentimente de anxietate, irabilitate, depresie, supărare, punctează domnia-sa.
În cazul în care apare acest fenomen, cel mai important lucru care trebuie făcut este ca persoana să facă o delimitare între viața profesională și cea personală. Este nevoie de pauze reale, cu relaxare reală, concedii de odihnă în care persoana în cauză să nu se simtă vinovată că nu ajunge la muncă să își îndeplinească sarcinile. Atunci când colegii identifică elementele de care am amintit anterior, să existe posibilitatea de sprijin psihologic, un sprijin necesar. Timpul cu familia este, de asemenea, extrem de important, mișcarea, plimbările în natură, lucruri care pot părea simple, dar extrem de importante. Avem nevoie de o viață sănătoasă. Trebuie să fim cât se poate de eficienți în plan profesional, dar să echilibrăm cu o viață personală sănătoasă.”, mai punctează psihologul George Talianu.
Burnoutul (sindromul de epuizare profesională) este o tulburare complexă care afectează simultan corpul, mintea și comportamentul. Nu este doar o oboseală trecătoare, ci o stare cronică de stres legată de muncă sau de responsabilități intense și prelungite, care, netratată, poate avea consecințe severe asupra sănătății.
Burnoutul nu este doar „oboseală de la muncă”, ci o boală de stres cronic care afectează aproape toate sistemele organismului. Intervenția timpurie (odihnă, consiliere psihologică, reorganizare profesională, sprijin medical) este esențială pentru a preveni consecințele grave.
Afecțiunile pe care le poate provoca burnoutul
▼Tulburări psihice și emoționale
» Depresie – poate apărea ca urmare a epuizării resurselor psihice; uneori burnoutul evoluează direct într-un episod depresiv major.
» Anxietate generalizată – senzație constantă de neliniște, teamă, iritabilitate.
» Tulburări de somn – insomnie, somn superficial, coșmaruri frecvente.
» Scăderea stimei de sine – sentimentul de ineficiență, inutilitate, lipsă de valoare personală.
» Izolare socială – persoana evită colegii, familia, prietenii.
▼ Tulburări somatice și cardiovasculare
» Hipertensiune arterială – cauzată de secreția cronică de cortizol și adrenalină.
» Aritmii, palpitații, risc crescut de infarct miocardic – mai ales în cazurile severe.
» Creșterea colesterolului și a glicemiei – din cauza stresului prelungit.
▼ Tulburări hormonale și metabolice prin dezechilibru al axei cortizol–adrenalină–tiroidă, ceea ce duce la:
» oboseală cronică;
» scăderea imunității;
» dereglări menstruale;
» fluctuații de greutate (în special creștere).
▼ Tulburări imunitare
» Scăderea rezistenței la infecții – viroze repetate, herpes recurent, vindecare lentă a rănilor.
» Inflamație sistemică cronică ce poate favoriza boli autoimune (tiroidită autoimună, psoriazis, artrită etc.).
▼ Probleme gastrointestinale și musculoscheletale
» Gastrită, reflux, colon iritabil – prin hiperactivarea sistemului nervos simpatic.
» Dureri de spate, cefalee, tensiune musculară cronică – cauzate de stres și de postura rigidă asociată muncii excesive.
Consecințele grave ale burnoutului (pe termen lung)
» Colaps fizic și psihic – imposibilitatea de a mai funcționa normal profesional sau personal.
» Depresie severă cu risc suicidar.
» Dependențe (alcool, somnifere, anxiolitice, cafeină în exces).
» Dezintegrare socială și familială – conflicte, divorț, izolare.
» Scăderea performanței cognitive – pierderi de memorie, concentrare redusă, confuzie mentală.
» Absențe medicale prelungite și uneori pierderea locului de muncă.
» Îmbătrânire accelerată – prin stres oxidativ crescut și dereglare hormonală.
Material realizat de Berta Dima
Sursă foto: ediția tipărită
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Medicul Bogdan Mătuşoiu – victima testelor antidrog fals pozitive
