Astăzi, românii ortodocşi prăznuiesc Floriile sau Duminica Stâlpărilor ori Duminica Patimilor, sărbătoarea care vesteşte Paştele și în care se rememorează intrarea Mântuitorului în Ierusalim. Tot astăzi sunt sărbătoriți și cei cu nume de flori. Aproape 1,8 milioane de români – îşi sărbătoresc onomastica de Florii, indică statisticile oficiale.
La început, Duminica Floriilor a fost ţinută numai de comunitatea creştină din Ierusalim. Din Ierusalim, sărbătoarea a trecut mai întâi în Egipt, apoi în Siria şi în Asia Mică, iar în secolul al V-lea era celebrată în Constantinopol.
Duminica Floriilor, menţionată pentru prima dată în secolul al IV-lea, este una dintre cele 12 sărbători împărăteşti din cursul anului bisericesc și deschide „Săptămâna Mare” sau „Săptămâna Patimilor”, care pregătește Paștile. Duminica Floriilor sau a Stâlpărilor (ramurile de palmier sau finic, cu care a fost întâmpinat Iisus la intrarea în Ierusalim) a fost menţionată, pentru prima dată, în secolul al IV-lea, arată cei de la historia.ro. Sărbătorii Floriilor îi precede Sâmbăta lui Lazăr, înviat de către Iisus Hristos, la 4 zile de la moartea acestuia. După această minune, Mântuitorul va fi așteptat și aclamat de mulţimile care l-au întâmpinat cu ramuri de finic la porţile cetăţii Ierusalimului. De altfel, astăzi, în amintirea acestei întâmpinări, preoții sfințesc ramuri înmugurite de salcie și le împart creștinilor, care le păstrează peste an pentru a fi folosite la vindecarea diferitelor boli. Exista, în unele zone, obiceiul ca părinţii să-i lovească ușor pe copii cu nuieluşe de salcie când vin de la biserică, pentru ca aceștia să crească sănătoşi şi înţelepţi. Salcia înlocuieşte ramurile de măslin şi finic, care nu se găsesc în Români. În această zi se ţine o Liturghie diferită de cea care se oficiază în celelalte duminici.
La miezul nopții, în anumite regiuni, fetele fierb busuioc, iar apa este folosită în ziua de Florii pentru a-și spăla părulpentru a fi frumos și strălucitor. De asemenea, în această zi, se mănâncă pește și, în diferite zone ale țării, se coace un număr de pâini echivalent cu cel al membrilor familiei, forma și mărimea fiind în funcție de vârsta celui căruia îi este atribuită.
După sărbătoarea Floriilor intrăm în Săptămâna Patimilor – în biserici se oficiază în fiecare seară Deniile, slujbe prin care credincioşii îl petrec pe Hristos pe drumul Crucii, până la moarte şi Înviere.
Legate de această zi există diferite tradiții și superstiții, cum ar fi:
- femeile nemăritate își pun crenguțele de salcie sub pernă, seara, înainte de culcare, pentru a se menține frumoase și pentru a se mărita în acel an.
- peștele nu trebuie să lipsească de la mesele creștinilor, având în vedere că în duminica Floriilor este dezlegare la pește.
- se spune că nu este bine să te speli pe cap, deoarece vei albi înainte de vreme.
- se crede că dacă te împărtășești în duminica Floriilor sunt șanse mari ca orice dorință îți vei pune să se împlinească.
- în unele zone din țară femeile fac plăcinte pe care le dau de pomană nevoiașilor.
- se spune că așa cum va fi vremea de Florii așa va fi și de Paște.
- în ziua de Florii, urzicile înfloresc, motiv pentru care nu mai sunt bune de mâncat. Sărbătoarea Floriilor mai este denumită și ”Nunta Urzicilor”.
Foto descriptiv. Sursă foto: Facebook Primăria MUnicipiului Pitești.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Veste excelentă pentru acești români: Pensiile pentru 130.000 de beneficiari se vor mări!
