Violența domestică, un nume generic care îmbracă forme diferite! Pornește de la o amenințare și se poate încheia cu o faptă deosebit de gravă, cum ar fi un omor.
Camera Deputaților a adoptat, ca for decizional, proiectul de lege privind prevenirea și combaterea femicidului. Legea prevede pedepse cu închisoarea de la 15 la 25 de ani pentru cei care ucid femeile, fie că le sunt soți, concubini sau iubiți. Anul trecut, în județul Argeș, au fost peste 1.300 de dosare penale pentru violență domestică. (Monica Sandu)
În prezent, se pune mare accent în România pe prevenirea violenței domestice.
Dacă, în urmă cu 10-15 ani, bătaia administrată de bărbat nevestei era „sport național” și o lovea doar ca „să-i închidă gura”, acum și o palmă dată partenerului sau partenerei este pedepsită drastic de lege. Nu că înainte legislația nu prevedea pedepse pentru agresiunile din familie, doar că nu erau aplicate cu rigurozitatea de acum și nici atât de aspre. În plus, legile au suferit modificări pentru protejarea victimelor. Omorul sau femicidul este cea mai gravă faptă de violență domestică.
Potrivit unei statistici realizate de Inspectoratul Județean de Poliție Argeș, în anul 2024 au fost înregistrate 1.545 de cazuri de violență domestică. Un an mai târziu, în 2025, numărul a scăzut cu aproximativ 18%, fiind 1.310 dosare penale sub această acuzație. Interesantă este și împărțirea acestor dosare, pentru că din totalul cauzelor au fost 1.124 de agresori bărbați în 2025 și 1.297 de bărbați în 2024. Diferența este reprezentată de femei și minori. Astfel, aflăm de la IPJ Argeș că, în 2024, 233 de femei au fost cercetate pentru violență domestică, iar în anul 2025 numărul agresoarelor a scăzut la 178. Mai grav de atât, din totalul dosarelor de violență domestică ale anului 2024 au fost 15 autori minori, iar anul trecut au fost 8 inculpați minori în astfel de cauze. De asemenea, remarcăm că victimele erau părinți sau tutori ai agresorilor în 132 de situații din 2025 și în 155 de dosare aferente anului 2024.
Amenințată cu arma și cuțitul!
Ca exemplu al acestei stări de fapt, în luna mai a anului 2025, un bărbat în vârstă de 47 de ani, din Mărăcineni, a fost la un pas să-și ucidă concubina. Femeia voia să îl părăsească și a fost urmărită de partener. Ca să vadă tot ce face, individul a montat o cameră de supraveghere la locul de muncă al femeii, în vârstă de 36 de ani. Într-o seară, a dus-o acasă la el, acolo unde a provocat scandal. A sechestrat-o în imobil, a lovit-o cu palmele peste față în mai multe rânduri, a amenințat că o omoară cu pușca de vânătoare, pe care o deținea legal, și cu un cuțit, spunând că o înjunghie. După ce a scăpat, femeia a sesizat Poliția. La percheziții, oamenii legii au găsit două arme de vânătoare, una cu cartușe, alta cu alice, cuțitul folosit la amenințare și sistemul de stocare al imaginilor înregistrate ilegal de la locul de muncă al victimei. Bărbatul a fost arestat preventiv sub acuzația de lovire sau alte violențe, lipsire de libertate în mod ilegal, amenințare și hărțuire.
Legea femicidului îi protejează și pe copiii victimei
Prin noua lege, țara noastră va avea – pentru prima dată în legislația națională – definit femicidul, iar fapta va putea fi pedepsită cu închisoare de la 15 la 25 de ani sau chiar pe viață. Proiectul a fost depus la Parlament pe 29 octombrie 2025. În proiect se preciza: „Femicidul este uciderea cu intenție a unei femei, precum și moartea unei femei survenită ca urmare a loviturilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte ori a altor infracțiuni săvârșite cu violență, indiferent dacă faptele sunt comise de un membru al familiei sau de o terță parte”. În lege sunt prevăzute măsuri de protecție pentru orfanii femicidului, recunoscuți ca victime directe, cu măsuri de ocrotire imediată, și se stabilesc pedepse agravante atunci când violența are loc în prezența minorilor.
Alina Gorghiu, parlamentar PNL de Argeș: „Nu vorbim despre cazuri izolate, ci despre un fenomen”
Alina Gorghiu, deputat de Argeș și președintele PNL Pitești, susținătoare importantă a proiectului de lege privind femicidul, duce de vreme bună o campanie intensă împotriva violenței domestice și a insistat pentru modificarea legislației, cu scopul protejării victimelor. A venit cu exemple reale și a propus măsuri. Parlamentarul argeșean ne-a vorbit în cadrul unui interviu despre importanța acestor schimbări legislative.
De ce vorbim astăzi mai mult ca niciodată despre violența domestică?
- Pentru că, în sfârșit, nu mai putem să ne prefacem că nu vedem. Violența domestică nu este un subiect nou. Este doar un subiect despre care, mult timp, s-a vorbit în șoaptă. Astăzi, diferența este că începem să îl numim corect și să îl tratăm ca pe ceea ce este: o problemă de siguranță publică. În România, poliția intervine în mii de cazuri în fiecare lună. În spatele acestor intervenții nu sunt doar cifre, ci femei care trăiesc în frică și copii care cresc într-un mediu marcat de abuz. Am întâlnit femei care nu mai știau cum arată o zi fără tensiune. Femei care își ascundeau vânătăile. Femei care spuneau: „nu pot pleca, nu am unde să merg”. Și atunci înțelegi că nu vorbim despre cazuri isolate, ci despre un fenomen.
Ce s-a schimbat concret în România în ultimii ani?
- S-au schimbat lucruri importante. Și trebuie spus acest lucru. Astăzi avem ordine de protecție, ordine provizorii emise de poliție, brățări electronice pentru agresori și mecanisme mai rapide de intervenție. Logica s-a schimbat fundamental: nu mai este victima cea care trebuie să fugă și să se ascundă, ci agresorul este cel monitorizat. Avem peste 5.000 de agresori care au purtat deja brățară electronică. Este un instrument care salvează vieți. Dar avem și o realitate dură: mii de victime refuză acest mecanism. Din frică, din neîncredere, din dependență.
Care sunt cauzele reale ale violenței domestice?
- Violența nu apare în vid. Este legată de inegalitate, dependență economică și lipsa de autonomie. În multe cazuri, vedem și dependența de alcool sau alte substanțe. Dar mai există ceva: normalizarea. Prea multe femei cresc cu ideea că „așa este el” sau „trebuie să reziști”.
Ce aduce nou legea privind femicidul?
- Pentru prima dată, România definește femicidul. Recunoaștem că aceste crime nu sunt întâmplătoare, ci rezultatul unui tipar de violență. Legea introduce circumstanțe agravante, protecția copiilor, eliminarea plângerii prealabile la viol și mecanisme de prevenție.
Ce rol are educația?
- Educația este cheia. Trebuie să învățăm că iubirea nu înseamnă control și că violența nu este normală.
Mesajul final: Nu sunteți singure. Există soluții. Există sprijin. Și există o ieșire.
Material realizat de Monica Sandu.
Sursă foto: ediția tipărită.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonlie.ro:
