Proiectul de planuri-cadru 2025 pentru liceu, lansat în dezbatere publică de Ministerul Educației la sfârșitul lunii ianuarie, vine cu schimbări în privința disciplinelor de studiu și a numărului de ore alocate acestora. Potrivit declarațiilor ministrului Educației, Daniel David, noile planuri-cadru vor fi gata de implementat în 2026, primii vizați fiind elevii care acum studiază în clasa a VII-a.
Proiectul prevede schimbări în ceea ce privesc unele discipline de studiu, cum ar fi istoria, geografia, latina sau biologia.
Elevii de liceu de la matematică-informatică ar urma să studieze istorie și geografie o oră pe săptămână doar în clasele a IX-a și a X-a, conform proiectului. În prezent, ei au câte o oră de istorie și de geografie pe săptămână la toate clasele de liceu. La clasa a XI-a se păstrează ora obligatorie de istoria evreilor, Holocaustul, iar la clasa a XII-a – pe cea de istoria comunismului din România.
De asemenea, limba latină ar urma să nu mai fie studiată obligatoriu de liceenii de la filologie și științe, așa cum este în prezent, doar la specializările de la vocațional – teologic, sub formă de disciplină de specialitate (romano-catolici) sau opțională.
Potrivit reprezentanților Ministerului Educației, școlile vor putea să propună elevilor limba latină ca disciplină din partea curriculumului la decizia elevului din oferta școlii.
Trunchi comun, curriculum de specialitate și CDEOS
Prin planul-cadru se structurează programul școlar al elevului (număr ore/disciplină) și încadrarea profesorului. Trunchiul comun reprezintă oferta curriculară obligatorie (discipline/domenii de studiu) pentru toți elevii, cu același număr de ore alocat, pentru același tip de formare.
Curriculumul de specialitate reunește discipline/domenii care sprijină profilul și specializarea, obligatorii tuturor elevilor înscriși la o anumită specializare, după caz și la nivelul unui profil. CDEOȘ – curriculumul la decizia elevului din oferta școlii (opționalele) – reprezintă acele discipline care pot fi alese de către elevi în funcție de nevoile și interesele personale, din oferta școlii.
Dezbaterile la nivel național privind noul proiect de planuri-cadru nu au trecut neobservate nici de Muzeul Județean Argeș, care a transmis că susține menținerea orelor de istoria românilor, limba latină și geografie în planurile-cadru, discipline esențiale pentru înțelegerea istoriei, a tradițiilor și a culturii naționale, care contribuie la formarea unei identități naționale conștiente și bine înrădăcinate.
„Istoria românilor oferă elevilor o înțelegere profundă a evoluției societății românești, iar limba latină constituie un pilon fundamental pentru dezvoltarea abilităților lingvistice și pentru aprofundarea cunoștințelor de literatură și știință, având un impact semnificativ asupra formării unei culturi generale solide. De asemenea, geografia este esențială pentru cunoașterea diversității naturale și sociale a lumii în care trăim, având un rol determinant în dezvoltarea unei gândiri critice și analitice. Muzeul susține, prin toate inițiativele sale, promovarea acestor discipline și își exprimă convingerea că educația bazată pe înțelegerea profundă a trecutului și pe cunoașterea realităților geografice va asigura formarea unor cetățeni responsabili, bine informați și capabili să participe activ la dezvoltarea societății.”, a transmis Muzeul Județean într-un comunicat.
„Ne gândim, spre exemplu, de ce ar simți nevoia un întreg colectiv de elevi de la profilul matematică-informatică să studieze muzica în clasa a XII-a?”
„Noile planuri-cadru pentru liceu sunt o continuare firească a reformei curriculare începute în 2012 în învățământul primar, continuată cu planurile-cadru și programele aferente de gimnaziu în 2017 și, firesc, ar fi trebuit continuate încă din 2021 cu liceul. La momentul primelor dezbateri, s-a simțit o abordare singulară, fiecare profesor fiind preocupat de propria disciplină, propunerile și argumentele fiind aduse strict în această direcție. La acest moment, îndemnul este către o lectură integrală a propunerii pentru un profil sau o specializare și către o dezbatere articulată, în cadrul școlii, care să cuprindă toți actorii educaționali.
E de înțeles îngrijorarea unor cadre didactice vizavi de scăderea numărului de ore la disciplina proprie, dar să ne gândim, spre exemplu, de ce ar simți nevoia un întreg colectiv de elevi de la profilul matematică-informatică să studieze istoria în clasa a XI-a sau muzica în clasa a XII-a? Sau de ce aș studia limba latină ori matematică intensiv la o clasă de științe sociale? A se înțelege că demersul meu explicativ nu se îndreaptă spre o disciplină sau alta, ci am luat un exemplu relativ contradictoriu, pentru a înțelege situația de ansamblu.”, a declarat pentru publicația „Ancheta” Cătălina Dumitrașcu, inspector școlar general adjunct al Inspectoratului Școlar Județean Argeș.
Domnia-sa a mai afirmat că este nevoie de stabilitate și continuitate, pe de o parte, prin trunchiul comun, așa cum este nevoie de flexibilitate pentru a-i oferi elevului posibilitatea să aleagă conform intereselor sale, aici intervenind CDEOȘ. De asemenea, la 17 ani, elevul este pregătit să înceapă să-și contureze un traseu profesional; prin urmare, poate decide să se pregătească pentru bacalaureat sau să opteze pentru o disciplină a cărei continuare se va regăsi în studiile universitare.
Material realizat de Berta Dima.
Sursă foto: ediția tipărită.
Citiți, de aseemnea, pe anchetaonline.ro:
