5 copii din Argeș au devenit furnizori de materiale pornografice pentru un psihopat!

► Articol care trebuie citit obligatoriu de toți părinții ai căror copii au acces la telefoanele mobile
► Informații cu un puternic impact emoțional
► A racolat cinci minori, fete și băieți, cu vârste între 9 și 14 ani, și i-a determinat să facă lucruri de neimaginat
► 16 ani și 9 luni de închisoare a primit bărbatul care și-a bătut joc de copilăria lor prin WhatsApp

Părinții a cinci minori din județul Argeș au trăit clipe de coșmar după ce au aflat că un individ cu porniri sexuale bolnave le-a manipulat copiii minori într-un mod abject, folosindu-i ca furnizori de materiale pornografice. Bărbatul, în vârstă de 57 de ani, a ajuns la ei după ce a intrat pe un grup de WhatsApp al micuților. S-a dat drept un băiețel pentru a putea să le câștige încrederea celor din grup, pe care ulterior îi contacta în privat. Cazul a ajuns în atenția DIICOT Pitești, iar bărbatul a fost trimis în judecată. La instanță, a recunoscut faptele și a descris modul de operare. A fost condamnat de Tribunalul Argeș la 16 ani, 9 luni și 20 de zile de închisoare, în regim de detenție.

Părinții ai căror copii au acces la telefoanele mobile ar trebui să citească, obligatoriu, detaliile acestui caz pentru a afla ce pot păți micuții dacă nu sunt supravegheați cu privire la interacțiunile din mediul online și, mai ales, cu cine stau de vorbă.

Le amenința pe fetițe că publică online imaginile trimise de ele

În februarie, procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Pitești au dispus trimiterea în judecată a lui Istvan Kantor, un bărbat în vârstă de 57 de ani, pentru comiterea infracțiunilor de trafic de minori, determinare sau înlesnire a întreținerii de acte sexuale sau de natură sexuală între minori, corupere sexuală a minorilor, racolare a minorilor în scopuri sexuale, pornografie infantilă și șantaj. Faptele s-au petrecut anul trecut, în perioada iulie–noiembrie 2025.

Autorul, prin crearea unei aparente relații de iubire, le-a determinat pe minore să producă materiale pornografice pentru acesta, exercitând acte de constrângere psihică, prin amenințarea cu publicarea în mediul online a unor materiale pornografice cu acestea, deja primite de inculpat. Având în vedere vârsta fragedă a persoanelor vătămate (9-11 ani), este indubitabil că acestea au acționat fără discernământ, astfel că autorul a profitat de imposibilitatea persoanelor vătămate de a-și exprima voința. (…) Se reține modalitatea traficului de minori, prin inducere în eroare, întrucât autorul, prin crearea unei aparente relații de iubire, le-a determinat pe minore să producă materiale pornografice pentru acesta”, scriu procurorii DIICOT în rechizitoriu.

 Susținea că e minor și intra în grupuri de WhatsApp

În cursul cercetării penale, inculpatul a recunoscut comiterea faptelor. De altfel, nu avea rost să nege, după ce oamenii legii au găsit în telefonul lui filmulețele cu minorele. Imaginile sunt greu de privit, pe de-o parte, având în vedere că în ele apar fetițe aflate la o vârstă atât de fragedă, iar, pe de altă parte, din cauza a ceea ce făceau, urmând întocmai instrucțiunile individului.

La rândul lui, acesta le trimitea fetițelor mesaje în care le scria cuvinte obscene și se filma în zona intimă. Detaliile din documentul procurorilor nu pot fi redate, fiind informații cu un puternic impact emoțional. Vom reda însă anumite pasaje care reflectă modalitatea prin care minorii erau racolați și convinși să facă gesturile sexuale.

Bărbatul a reușit să intre într-un grup de WhatsApp al minorilor și de acolo și-a ales victimele.

În cursul lunii iulie 2025, inculpatul, prin intermediul unui grup de minori de pe aplicația WhatsApp, a abordat-o în privat pe persoana vătămată (…) Inculpatul i-a spus persoanei vătămate că se numește (…) și locuiește în (…) persoana vătămată comunicându-i că are vârsta de 11 ani, precum și date referitoare la situația sa școlară, respectiv în ce clasă se află, la ce școală și în ce oraș. Inculpatul a determinat-o în mai multe rânduri pe persoana vătămată (…) execute asupra sa diferite acte de natură sexuală.

Referitor la persoana (…), s-a stabilit că – la sfârșitul lunii noiembrie 2025 – prin intermediul unui grup de minori de pe aplicația WhatsApp, inculpatul, având numele de utilizator gaboraron910 și numărul de telefon 0756.877.292, a abordat-o în privat pe persoana vătămată, utilizatoare a numărului de telefon (…), salvată în memoria telefonului inculpatului cu denumirea Kb 9 Eves. Inculpatul i-a spus persoanei vătămate că se numește (…), locuiește în București și are vârsta de 13 ani, apoi de 17 ani, persoana vătămată comunicându-i că are vârsta de 9 ani. Inculpatul a determinat-o în mai multe rânduri pe persoana vătămată să execute asupra sa diferite acte sexuale”… scrie în rechizitoriu.

Uneia dintre fete i-a propus să se întâlnească după ce s-a conformat solicitărilor și i-a trimis acestuia mai multe materiale pornografice.

Inculpatul i-a cerut persoanei vătămate să aibă o «întâlnire romantică» în parc, să se sărute ca în filmul de desene animate «Doamna și vagabondul», promițându-i în acest sens că îi va da bani”, au stabilit procurorii DIICOT.

 Racola și băieți ca să le folosească imaginea

Anchetatorii au reușit să afle ce șiretlicuri utiliza Istvan pentru a le convinge pe victime că și el este un copil. Acesta a recrutat și băieți minori, cu vârste între 11 și 14 ani, cărora le-a solicitat să producă și să-i distribuie materiale pornografice cu ei. Mai departe, folosea aceste materiale în discuțiile cu fetițele, dându-se drept respectivii minori, pentru a le determina pe acestea mai ușor pe minore să producă materiale pornografice și să le trimită lui, se arată în rechizitoriul procurorilor.

Atunci când au decis limitele pedepsei, judecătorii au ținut cont de gravitatea faptelor. „…inculpatul se infiltra în grupuri de WhatsApp cu copii și folosea identități false, pretinzând că are o vârstă fragedă, disimulând, astfel, aparențe care să determine minorii să accepte interacțiunea cu acesta, dar și care le crea impresia minorilor că nu depășesc cadrul unor relații dintre copii, pentru ca apoi aceștia să fie surprinși de faptul că, în realitate, interacționau cu o persoană de 57 de ani. În cazul infracțiunii de determinare sau înlesnire a întreținerii de acte sexuale sau de natură sexuală între minori, pericolul social concret este relevat de perioada în care a fost săvârșită infracțiunea, între iulie și septembrie, anul 2025, de numărul nedeterminat de acte materiale produse în această perioadă de aproximativ 2 luni (…). Infracțiunea ia forma agravantei ca urmare a faptului că determinarea s-a produs prin profitarea stării de imposibilitate de exprimare a voinței ca urmare a vârstei foarte fragede de 9 ani a persoanelor vătămate. O altă agravantă este aceea a scopului producerii de materiale pornografice, care a și fost atins. Așadar, și în acest caz pericolul este sporit prin vizarea unor persoane vulnerabile, de vârstă fragedă, de 9 ani, care pot fi mai ușor manipulate, discrepanța fiind cu atât mai mare întrucât inculpatul are 57 de ani. Pericolul sporește și pentru faptul că modalitatea de săvârșire a faptei privește, din nou, multiple persoane vătămate, dar și multiple variante ale elementului material…”, au motivat magistrații pedeapsa dispusă împotriva individului.

Simula o relație de iubire

Tot din documentația dosarului, rezultă că, profitând de vulnerabilitatea victimelor, individul simula o relație de iubire cu acestea, încercând și reușind de cele mai multe ori să câștige disponibilitatea și interesul fetelor. Le folosea ulterior pentru a-și satisface impulsuri sexuale nenaturale. Atunci când această metodă de manipulare nu funcționa, „inculpatul obținea supunerea (n.r. supunerea) prin constrângere și îi amenința pe aceștia cu publicarea în mediul online a materialelor pornografice obținute pe fondul relației simulate create anterior”.

 „Minorii nu se aflau în medii obscure sau periculoase, ci în intimitatea propriei familii”

Copiii racolați nu făceau parte din medii defavorizate. „Faptele săvârșite relevă impulsuri nenaturale ale inculpatului atât de puternice încât îl determină pe acesta să iasă din mediul său și să-și urmărească activ dorințele sexuale care implică afectarea unor copii străini, de vârste fragede, aflați în confortul și în presupusa siguranță a mediului familial. Așadar, pericolul sporește prin faptul că minorii nu se aflau în medii obscure sau periculoase, ci în intimitatea propriei familii, în care inculpatul a pătruns digital pentru a le afecta integritatea psihică”, au mai constatat judecătorii.

Zeci de materiale pornografice descoperite de anchetatori

Anchetatorii nu exclud, de asemenea, faptul că inculpatul să fi obținut inclusiv bani de pe urma imaginilor cu minorii: „Și această faptă este gravă în sine și nu reprezintă, cum aparent ar putea fi considerat, o simplă deținere a unor materiale video, având în vedere că exploatarea fizică, efectivă, a minorilor din materialele pornografice se produce tocmai pentru că, printre altele, există persoane care prezintă interes și care sunt inclusiv dispuse să plătească pentru asemenea materiale pornografice”.

A mărturisit că au fost în jur de 20-30 de victime

Potrivit mărturiei individului, numărul de victime minore este cu mult mai mare față de cel descoperit de procurorii argeșeni. Din cuprinsul declarației date de către inculpat, reiese că acesta racola minori de aproximativ 2-3 ani, iar numărul minorilor afectați este de 20-30.

De altfel, faptele au fost comise într-o perioadă în care acesta era judecat tot pentru fapte de natură sexuală în județul Bihor. El a mai fost condamnat în 2023 de Judecătoria Oradea pentru ultraj contra bunelor moravuri și în ianuarie 2026 de Curtea de Apel Bihor pentru pornografie infantilă (fapte comise în perioada ianuarie 2021 – ianuarie 2022).

Judecătorii de la Tribunalul Argeș au dispus condamnarea cu executare a lui Istvan Kantor. Acesta a primit o pedeapsă de 16 ani, 9 luni și 20 de zile de închisoare, în regim de detenție. Acesta se află în arest preventiv din noiembrie 2025, după ce procurorii DIICOT l-au identificat și l-au pus sub acuzație.

Material realizat de Monica Sandu.

Sursă foto: ediția tipărită