- Peste 1,5 milioane oameni mor anual de tuberculoză.
- Data de 24 martie – care marchează Ziua Internațională a luptei împotriva acestei boli – riscă să treacă neobservată, pe fondul altor preocupări și îngrijorări publice și al unei agende media axată pe războiul din Ucraina și pe crizele de diferite naturi derivate din desfășurarea acestui conflict.
Sunt însă câteva informații importante pe care fiecare dintre noi ar trebui să le cunoască despe tuberculoză, în condițiile în care această boală este departe de apusul ei, atât în România, cât și în lume.
Aproximativ o treime dintre oameni – inclusiv în cazul României – sunt purtători ai bacteriei care provoacă tuberculoză, fără ca aceasta să presupună – obligatoriu- ca boala va și debuta. Ca și în cazul multor alte afecțiuni, ea se declansează pe fondul unor scăderi ale imunității, prin alimentație deficitară sau dezechilbrată, pe fond de stres, condiție fizică proastă, alte boli etc.Iată câteva concepții greșite, informații neverificate sau așa-zise mituri despre această boală:
Mitul unu. Numai săracii se îmbolnăvesc de tuberculoză.
Cum nu se poate mai fals! Numeroși oameni care trăiesc în condiții foarte bune de viață, care au resurse financiare și acces la servicii medicale performante, contactează virusul și ajung la forme grave sau chiar la deces. Întradevăr, cei care își duc viața în condiții mai precare, au o predispoziție mai mare, dați fiind factorii de accelerare menționați mai sus. Dar nici cei bogați sau bine hrăniți nu scapă de boala teribilă.
De tuberculoză, s-au îmbolnăvit numeroase personalități cu acces la toate cele necesare, cum ar fi împărăteasa Elisabeta a Austriei (Sisi), actrița Vivien Leigh sau prima-doamnă Eleanor Roosevelt.
Mitul doi. Tuberculoza nu poate vindecată.
O teorie pornită din vremurile în care nu existau medicamente necesare tratamentului și când singurele recomandări medicale erau alimentația sănătoasă și aerul curat.
Se murea cumplit de mult de tuberculoză, dar odată cu apariția medicamentației și vaccinurilor, în medicina contemporană, rata de vindecare completă a urcat la 70%-80%, depinzând foarte mult de faza în care pacienții se prezintă la medic și de respectarea tratamentelor prescrise.
Despre cât de importantă este prezentarea la medic vorbește de la sine un caz care a șocat România, chiar în urmă cu un an, în aprilie 2021, când un copilaș de 5 luni a murit în spitalul Marius Nasta, infectat cu tuberculoză, pentru că părinții s-au temut să îl ducă la timp, din cauza COVID.
Durata tratamentului tuberculozei fără complicații este de aproximativ 6-8 luni. Conform protocoalelor, bolnavul stă internat până când încetează să mai elimine micobacteriile specifice, întrucât ulterior el nu mai presupune niciun risc pentru cei din jur și se poate trata acasă.
Mitul trei. Tuberculoza poate fi tratată prin remedii populare: de la aer curat la carne de câine.
La baza acestui mit stă aceeași perioadă fără resurse medicale, când tratamentul tuberculozei se rezuma la izolarea bolnavilor în sanatorii.
Fără a contesta beneficiile aerului curat şi ale unei alimentaţiei echilibrate asupra procesului de vindecare, este, însă, evident – din punct de vedere științific – faptul că micobacteria care provoacă boala nu dispare doar cu asemenea soluții și poate genera, prin amânarea unui tratament, pagube ireversibile organismului uman și îmbolnăvirea altor personae.
Au fost perioade în care au circulat soluții empirice pentru vindecarea tuberculozei cum ar fi folosirea cărnii de câine sau a grăsimii de la bursuci și urși. Primul “deliciu- remediu” a provenit din sărăcia și lipsa accesului la alimente proteice a deținuților și oamenilor străzii care recurgeau la soluții adiacente și la îndemână pentru asigurarea raţiei necesare.
În ceea ce privește bursucii și urșii, aceștia au apărut în poveștile populare legate de tratarea tuberculozei pe fondul necesității introducerii în alimentație a unor cantităţi importante de grăsimi animale.
Mitul patru. Tratamentul este foarte scump!
Au circulat intens informații conform căreia tratamentele folosite în mod current sunt ieftine și produse în țări de lumea a treia, în vreme ce pentru pacienții înstăriți, ar fi existat niște pilule minune!
Costul medicamentelor pentru un tratament de 6 luni variază între 100 şi 1000 de lei. Este mai îndelungat şi mai costisitor, întradevăr, tratamentul tuberculozei rezistentă la medicamente, o formă care necesită câteodată și 2 ani de administrare zilnică.
Legendele au apărut când existau puține variante medicale Prima apărută a fost streptomicina, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial (1943), fiind urmată de izoniazidă abia în 1952. Ultimul medicament, rifampicina, se contura pe piață după mai bine de un deceniu, în 1965.
Aceste ultimele 2 preparate în diferite combinaţii sunt considerate eficiente pentru tratamentul tuberculozei „clasice”. Există apoi antibiotic specific, considerate însă medicamentație de linia a II-a.
Mai importantă decât tratamentul este vaccinarea. Vaccinarea cu BCG reduce semnificativ riscul de îmbolnăvire și previne formele grave ale bolii. Despre importanța vaccinării BCG citiți aici explicațiile detaliate ale medicului pneumolog Mădălina Burecu.
Mitul cinci. Iei virusul și dacă stai lângă un bolnav, în metro sau în mașină.
Deloc așa, cu condiția să nu stai foarte mult, să nu tușească în direcția ta sau să nu ai vreo imunitate foarte, foarte scăzută. Bacteria nu rezistă în aer curat, în curenții de aer sau la lumina soarelui. Ca să te infectezi, trebuie să fi expus vreme îndelungată într-un spațiu în care concentrația microbacteriilor să fie foarte mare sau ca cel bolnav să tușească în direcția ta.
Apropo de aceste detalii, necazul i s-a întâmplat unei polițiste din Ucraina care s-a îmbolnăvit și – din nefericire – a și decedat după ce a fost scuipată de un bărbat suspectat că avea tuberculoză. S-a întâmplat într-o noapte de Anul Nou când, aflată în timpul serviciului, femeia a devenit victim a individului pe care îl aresta.
După ce bărbatul a scuipat-o, în termen de câteva zile, polițista a început să se simtă rău, dar a neglijat să ajungă la spital până ce nu a leșinat la locul de muncă. A fost diagnosticată cu tuberculoză, nu a răspuns la tratament și, din nefericire, a pierdut lupta cu boala.
Personalități celebre ucise de tuberculoză
Numeroase personalități române, în frunte cu eroul național Nicolae Bălcescu, au murit de tuberculoză.
Pe această cruntă listă se numără scriitori precum Iulia Hasdeu, Alecu Russo, Panait Cerna, Traian Demetrescu, D. Iacobescu, Ștefan Petică, Alexandru Sahia.
- De altfel, se spunea, în vremurile aceea, că tuberculoza este boala artiştilor. Viața boemă a acestora, cu nopți nedormite, fum de țigară, alimentație haotică era o inviație deschisă pentru boala vremii. Bolnavi de TBC, sfârşeau slabi şi epuizați de crizele de tuse cu sânge.
Compozitorului Frédéric Chopin s-a stins din viață la numai 39 de ani din cauza unei complicații a tuberculozei cronice. Compozitorul şi pianistul polonez este cel care a cerut să fie autopsiat, pe patul de moarte, punându-și una dintre surori să jure că „îi va face să îl taie”.Inima i-a fost scoasă pentru a fi conservată într-un borcan cu coniac.
Analizând inima acestuia, o echipă de cercetători polonezi au stabilit că a murit de pericardită, o complicaţie rară a tuberculozei cronice. A fost înmormântat la cimitirul Père Lachaise din capitala Franţei.
Desi unii spun că ar fi murit epuizat dupa ce a compus peste 600 de opere, cele mai multe material de studio pe temă susțin că Wolfgang Amadeus Mozart a decedat, al numai 35 de ani, din cauza unei bacterii specifică tuberculozei, pe care ar fi luat-o dintr-un spital militar.
Considerat unul dintre cei mai buni scriitori ai secolului XX, Franz Kafka a fost un influent romancier în german ale cărui opere sunt asociate cu modernismul sau realismul magic.A influențat scriitori precum Jorge Luis Borges, Albert Camus, Jean-Paul Sartre sau Gabriel García Márquez. În multe limbi, cuvântul „kafkian” a ajuns să descrie o situație absurdă, coșmarescă și suprarealistă. Franz Kafka a murit de tuberculoză, în anul 1924.
Deși primele simptome apăruseră cu 7 ani înainte, Kafka a refuzat să se trateze. Când boala s-a agravat, nu a mai putut lucra, iar în ultimele luni de viață a internat într-un sanatoriul lângă Viena. A murit în brațele prietenului său, doctorul Robert Klopstock și ale ultimei sale iubite, Dora Diamant.
Dintre personajele celebre și pitorești, boala a răpus-o, la numai 22 de ani, pe Marie Elisabeth Sergent, intrată în istorie ca Regina Pomaere. Celebră dansatoare și curtezană a Parisului, aceasta a fugit, la un moment dat, din casa părinților, dezonorată că rămăsese însărcinată. Și-a petrecut iarna dintre 1842 și 1843 într-o cămăruță neîncălzită, unde fusese lăasată să stea fără bani, în schimbul muncilor casnice.
Nemâncată și slabită, a contacat probabil tuberculoză în aceea perioadă, iar copilul ei a murit la câteva luni după naștere. Tânăra se îndreptă spre dans și prostituție, în tandem cu viitoarea sa parteneră, dar și rivală, Rose Pompon. Face ravagii ca dansatoare și cucerește Parisul , care o numește Regina Pomare. Devine subiect pentru numeroase articole din presa vremii, dar la 22 de ani, semnele bolii încep să se vadă.
Se prăbușește într-un restaurant din Nisa, în timpul unui vals, cu sângele curgându-i din gură. Moare singură în apartamentul ei, după ce protectorul pe care îl avea nu o mai sprijină financiar. Este înmormântată în cimitirul Montmarte.
Actrița Vivien Leigh s-a stins în 1967, la 53 de ani , după ce tuberculoza, de care suferea de peste douăzeci de ani, i-a revenit agresiv. În ciuda semnelor de amelioare, a fost răpusă de boală în casa sa, fiind găsită prăbușită în baie de partenerul ei de viață, John Merivale.
Una dintre cele mai respectate și iubite femei din secolul XXI, scriitor, diplomat și primă doamnă, Eleanor Roosevelt s-a impus, de asemenea, în istorie, ca reprezentant ONU. A avut un ritm de viață uluitor, încărcat de greutăți și provocări și, pe măsură ce îmbătrânea, nu încetinea, ci accelara acest ritm.Îți făcea mereu timp pentru familie, prieteni și responabilități sociale, călătorind în jurul lumii pentru o cauză importantă sau alta.
Într-o zi însă, corpul ei a cedat și, după mai multe teste, s-a descoperit că suferea de anemie aplastică și tuberculoză. A murit în 7 noiembrie 1962 și este înmormântată lângă soțul ei, Franklin D. Roosevelt, în Hyde Park.
Andrew Jackson, al șaptelea președinte al Statelor Unite, fost avocat, moșier și militar, și- a câștigat faima prin rolul său în Războiul din 1812, unde a obținut victorii decisive asupra indienilor și a principalei armate de invazie britanică în bătălia de la New Orleans. Este considerat unul dintre cei mai influenți, agresivi și controversați președinți ai SUA din istorie. A murit bolnav de tuberculoză în anul 1845.
Tuberculoza în România
În statisticile din ultimii ani, România este în primele trei locuri din Europa la capitolul cetățenilor morți de TBC, cu o incidență de pe peste 5 ori mai mare decât media UE.
Deși am făcut progrese față de decada precedentă, țara noastră rămâne în continuare cu o incidență a îmbolnăvirilor, fabuloasă în sens negativ, la nivelul țărilor din Europa. Astfel, România are o incidență a cazurilor de TBC de patru ori mai mare decât media UE și una dintre cele mai mici rate de vindecare, iar numărul infecțiilor noi crește în fiecare an, criza COVID nefăcând altceva decât să afecteze și mai rău această rată și să ducă la agravarea cazurilor deja existente.
De altfel, numărul deceselor provocate de tuberculoză, la nivelul întregii lumi, a crescut, din nou pentru prima dată după o pauză de peste 10 ani, din cauza pandemiei de COVID-19, care a perturbat accesul la serviciile de sănătate, conform anunțuriloe Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.
OMS estimează că aproximativ 4,1 milioane de persoane suferă de tuberculoză, dar nu au fost diagnosticate sau nu au fost oficial declarate tuberculoase, o cifră în creştere netă faţă de cele 2,9 milioane de persoane aflate în această situaţie în anul 2019.
Totalul victimelor este de aproximativ 1,5 milioane, o situaţie care „trimite omenirea înapoi în anul 2017”, potrivit OMS.
Autoritățile medicale fac constant eforturi și derulează programe pentru ca pacienții bolnavi de tuberculoză să rimească îngrijiri în dispensare și chiar la domiciliu.
Argeșul, județ pilot într-un Program uriaș de screening TBC
În ceea ce privește județul Argeș, Ministerul Sănătății de lansat, în anul 2019, un program de screening pentru tuberculoză, cel mai amplu din ultimii 30 de ani, care se derulează pe o perioadă de cinci ani, la nivel naţional, în cadrul unui proiect cu finanţare nerambursabilă prin POCU, în valoare de 14,4 milioane de euro.
Proiectul vizează prevenirea, screeningul şi diagnosticul tuberculozei, inclusiv al tuberculozei latente, într-un grup-ţintă de 75.010 persoane, la nivel naţional, selectate din grupuri vulnerabile: persoane din comunităţi rurale, persoane fără adăpost, persoane care suferă de dependenţă de alcool, droguri sau alte substanţe toxice, persoane private de libertate sau aflate sub control judiciar.
De asemenea, urmăreşte optimizarea diagnosticării şi a tratamentului împotriva tuberculozei pentru 15.003 persoane (care pot fi depistate în urma screeningului) și formarea unui număr de 560 de specialişti din sfera socio-medicală: asistenţi sociali, asistenţi medicali comunitari, asistenţi medicali şi mediatori sanitari. Astăzi, OAMGMAMR Argeș a lansat un amplu mesaj dedicat luptei împotriva tuberculozei.
Judeţul Argeş a fost primul care a beneficiat de serviciile medicale prin acest proiect.
În județul nostru, funcționează mai multe unități medicale dedicate tratamentului afecțiunilor de tip TBC.
Spitalul Judetean de Urgenta Pitesti, Secția Pneumologie
Spitalul de Pneumoftiziologie Campulung
Spitalul de Pneumoftiziologie Sf. Andrei Valea Iasului
Spitalul de Pneumoftiziologie Leordeni
