Colectări fictive, cifre care se bat cap în cap, instituții care girează, cel puțin prin neimplicare, corupția
Modul în care sunt gestionate deșeurile în România miroase de departe a corupție. Deja nu mai vorbim despre incompetență, căci în ultimii ani refuzăm să credem că partidele au nominalizat doar incompetenți pe post de directori. Mai mult, instituțiile de mediu au în componența lor un aparat administrativ – în bună parte același – ce știe exact care sunt indicatorii ce avertizează asupra unor raportări false. Cel mai recent reportaj Recorder a confirmat încă o dată că Argeșul este un studiu de caz demn de atenția națională. În această primăvară, DIICOT a făcut 33 de percheziții la o grupare care ar fi obținut milioane de lei în ultimii 10 ani, suspectându-se inclusiv complicitatea unor structuri ale statului.
Cifre dubioase, raportări umflate, instituții inutile!
Deși a avut mulți ani la dispoziție pentru a se alinia normelor europene în materie de reciclare a deșeurilor, România a rămas cu mult în urmă. Nici măcar în municipiile reședință de județ nu se face reciclare selectivă, decât în procente infime. Nu pentru că populația nu este educată, ci pentru că instituțiile statului, deși au toate pârghiile la îndemână, nu fac nimic să-și exercite atribuțiile așa cum ar trebui. Din 2020, UE a fixat ținte de reciclare pe care fiecare stat membru trebuie să le atingă. Ar fi trebuit să ne aflăm la un 50-60%, doar că abia atingem un 11%.
În hârtiile autorităților e haos total. Legislația este foarte clară, atribuțiile sunt foarte clare, ba avem și instituții care se dublează pe atribuții, deci există și chei de control și autoreglare. Avem, pe lângă instituțiile județene, trei instituții la nivel central care ar trebui să vegheze la buna funcționare a întregului sistem.
Administrația Națională pentru Protecția Mediului (ANPM) este cea care emite autorizațiile de mediu și reglementează activitatea firmelor care lucrează în managementul deșeurilor.
Garda de Mediu verifică în teren respectarea normelor din autorizație și sancționează firmele care încalcă legea.
Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) colectează taxe de mediu de la operatorii economici și primării. Cu banii adunați, AFM alocă fonduri pentru proiecte și programe pentru protecția mediului.
ANPM și APM centralizează date despre cantitatea colectată în fiecare localitate din România. AFM primește date de la primăriile din toată țara, care la rândul lor obțin datele de la operatorii economici cu care au contract de gestionare a deșeurilor. ANPM primește datele direct de la operatori, deci ambele instituții au aceeași sursă și aceleași date. Sau cel puțin ar trebui să le aibă!
În realitate, solicitând raportările din ultimii șase ani, jurnaliștii Recorder au identificat diferențe de raportare de zeci de milioane de tone!!! Tânărul președinte al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului – Laurențiu Păștinaru – n-a fost capabil să explice. Nici el, nici alți doi subordonați cu vechime din instituție. Mai mult, deși cifrele de reciclare umflate raportate dinspre primării ar fi ridicat semne de întrebare până și unui profan în materie de probleme de mediu, niciodată instituția nu a semnalat Gărzii de Mediu raportările cel puțin dubioase.
Comuna argeșeană în care se reciclează în proporție de 69%, deși locuitorii habar n-au!
Privind raportările făcute dinspre primării, Argeșul a atras din start atenția asupra unor anomalii cel puțin dubioase. Prima – localitatea Bradu. În 2021, raporta că a colectat 3 milioane de tone de deșeuri, adică mai mult decât Croația.
A fost o greșeală de raportare către jurnaliștii Recorder!” – s-a scuzat viceprimarul Gheorghe Negoi, care afirmă că s-a pierdut o virgulă pe drum, dar că raportările pe care le-a făcut către instituțiile de mediu sunt însă corecte.
La Râca însă raportările sunt clar cusute cu ață albă, iar primarul declară negru pe alb că, reale sau nu, cât timp raportările îl avantajează, nu-i pasă dacă sunt adevărate sau nu. Localitatea Râca are drept operator societatea Financiar Urban, cea care deține monopolul în județ. Privind la raportări, societatea controlată de Gheorghe Văsâi declară niveluri de reciclare imense, de 45-47%, deși media pe țară este de 11%. Raportările de la Râca sunt record – 69%!!!
Din reportajul Recorder reiese clar că locuitorii habar nu au despre reciclarea selectivă, nu primesc saci în acest sens, nu sunt informați în acest sens. În afară de câteva magazine de pe raza localității, mai nimeni nu reciclează selectiv, dar aruncă gunoaie pe terenurile virane.
Declarația primarului din Râca este halucinantă! Întrebat dacă nu i-au ridicat semne de întrebare procentele halucinante raportate de operatorul Financiar Urban, acesta a declarat:
,Acum ce să le fac, să îi contest? De undeva au scos ei cantitatea asta. (…) Dacă vă dă profesorul 9-10 la o lucrare în care știi că ați făcut de 7, vă duceți să contestați? Nu! Noi ne-am bucurat că am văzut 70%.”
Practic, la Râca, din cele 170 de tone ridicate, 120 de tone sunt declarate ca fiind reciclate. Nu sunt, dar, dacă așa scrie în hârtii, primarul e fericit. Finalitatea – un mediu mai curat și o populație mai civilizată, mai educată – este încă un moft în România în care furatul căciulii este sport național.
Escrocherii de milioane, pe mână cu statul
Garda de Mediu ar trebui să facă verificări, dar circuitul are… blocaje. În mod normal ar trebui alertată de ANPM sau APM, care văd primii, în timp real, raportările din sistem. Doar că cele două instituții nu fac nimic în acest sens! Chiar și așa, Garda de Mediu face verificări din oficiu, pentru că se poate autosesiza. Potrivit președintelui ANPM, Garda de Mediu ar face controale la 2-3 luni. Cu ce consecințe, încă nu este clar.
Pentru ca firma colectoare să declare date fictive e nevoie ca și celelalte entități să-i valideze minciuna. Iar instituțiile statului, de ani buni, nu fac decât să valideze o imensă escrocherie și corupție la care, foarte probabil, sunt părtașe și beneficiare directe, prin cei puși să le conducă și, mai departe, prin partidele care i-a numit.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
