- Campioanele economiei României sunt Cluj, Timiș, Prahova, Constanța, Sibiu, Alba. Toate sunt conduse de liberali!
- ”Eu spun că nu este simplul joc al hazardului, ci este rezultatul unei alte mentalități”, explică Radu Perianu.
În prima fază, a fost cumva surprinzătoare decizia președintelui PNL, ministrul Alina Gorghiu, și a liderilor naționali și județeni ai PNL de a-l desemna pe Radu Perianu drept candidat al partidului pentru poziția de președinte al Consiliului Județean. Figura frumoasă făcută ca prefect – demnitate de care s-a onorat cu brio și în mod extrem de… vivace – a fost mereu pusă în contrapondere cu notorietatea și istoricul politic al pesedistului Ion Mînzînă, președintele în funcție și principalul adversar.
”Radu este, de fapt, exact ce trebuie în Argeș!”, începe Alina Gorghiu să vorbească despre candidatul pe care-l respectă foarte mult.
”E un om foarte, foarte serios. E organizat, iar când își ia o misiune, poți fi sigur că se ține de ea până la capăt. E tânăr, e în putere, a făcut ceva la viața lui și nu ca slujbaș la stat, ci într-o profesie în care îți trebuie și școală, și minte! E foarte mișto ca om, are intenții bune mereu, are curaj și e de încredere. Dacă oamenii ajung să-l cunoască, dacă trece de fenomenul ăsta al concursului de notorietate, e imposibil să nu-l placă și să nu înțeleagă că omul ăsta e altceva! Or, «altceva» decât ceea ce s-a împământenit e ceea ce argeșenii așteaptă.”
Conceptul candidatului de la CJ pare să fie reprodus la scală largă de președinta PNL în aproape întreg județul. Atacă urbanul cu candidați de 30-45 de ani, toți cu un istoric profesional solid în spate, majoritatea aflați la prima candidatură, poate deficitari ca notorietate, dar cu potențial de creștere și continuitate mare. În rural, schimbă garnituri și riscă în multe locuri pe aceeași mână a unei generații noi de liberali, ca alternativă la suprastructurile PSD.
Revenind însă la candidatul CJ, este Radu Perianu personajul serios, dar curajos, aplicat, dar cool, pe care îl descrie președinta sa?
Are 51 de ai, este necăsătorit, dar are o relație de mulți ani și foarte solidă cu partenera sa de viață, care vrea să stea foarte departe de activitatea politică a bărbatului de lângă ea. „Asta cu necăsătorit sună mult mai bine decât este în realitate. Necăsătorit, dar cu stăpân. Lăsând gluma la o parte, nu e o persoană publică și nu o interesează viața publică. Viața noastră privată trebuie să rămână așa, așa este sănătos”, „dă din casă” prefectul de Argeș.
L-a cunoscut și s-a îndrăgostit de el ca avocat. Adică din poziția profesională pe care Radu Perianu a ocupat-o în ultimii aproximativ 25 de ani.
Tot cam de atâta vreme e și membru PNL, adică din 1998. A devenit consecvent în activitatea politică abia după vreo patru ani de la înscrierea în partid, când se așezase profesional și simțea că și-a consolidat poziția într-o profesie din care putea trăi liniștit. Siguranță valabilă și în ziua de azi, după două decenii.
”La CJ Argeș, o să încurajez performanța și ideile inovative!“
În administrație, Radu Perianu a debutat în mandatul 2004-2008, la nivel de Consiliu Local Pitești, în care a lucrat 12 ani. Privește înapoi spre acea perioadă și spune: ”Din păcate, raportat la alte administrații liberale din țară, nu mare lucru s-a schimbat în Argeș. Pare că batem pasul pe loc, chiar dacă legislația a fost îmbunătățită. Știu atâția angajați de nădejde ai Consiliului Județean, dar care nu sunt lăsați să-și facă treaba, pentru că îi supără pe «șefii cei mari». La CJ Argeș, o să încurajez performanța și ideile inovative”.
Ca atare, nu intră ezitant în lupta pentru Consiliul Județean.
”Eu nu mă bag într-un proiect fără să depun toate eforturile pentru a convinge, astfel încât să ajung președinte al Consiliului Județean. Vreau ca, pe 10 iunie, când mă trezesc și mă uit în oglindă, să știu că am pus în joc toată priceperea mea, toată energia, toată inteligența. Dacă voi constata lucrul acesta, voi fi foarte mulțumit. Și asta am și în plan să fac, să arunc totul în luptă!”
”Dezvoltarea economică a județului înseamnă creșterea nivelului de trai pe toate palierele“
Consideră că ar trebui susținut și votat ca președinte al CJ, pentru că are un plan concret, menit să crească bunăstarea județului Argeș.
”Eu sunt de modă veche și mă refer la educația pe care am primit-o și acasă, și în facultate, în care se vorbește de contractul social. Un om este ales în fruntea unei comunități pentru a-și pune în joc toată priceperea pentru ca acea comunitate să devină mai prosperă, pentru ca oamenii să trăiască mai bine, consecință directă a activității celor din fruntea lor. Județul se duce într-o direcție greșită și mă raportez la anul 2012, când Argeșul era pe locul 8 în clasamentul economic național, iar Clujul – pe care l-am luat ca referință – era pe locul 12. În momentul de față, Clujul este pe locul 2, iar Argeșul este pe locul 12 în același clasament. Mai mult, am pierdut niște zeci de mii de locuitori, consecință nu doar a natalității scăzute, dar și a faptului că oamenii s-au reorientat fie spre București sau alte orașe, fie au plecat efectiv din țară în căutarea unui trai mai bun! Planul acesta – care nu este doar al meu, ci este gândit și propulsat de o echipă întreagă – este ca modelul de la Cluj să fie implementat și în Argeș, astfel încât să avem, ca și acolo, 20.000 de locuri de muncă în IT, plătite mai bine ca în București, astfel încât să avem servicii medicale la nivelul Bucureștiului, să avem o infrastructură civilizată la nivelul oricărui alt județ din Ardeal! Acest plan de creștere economică a județului pe parcursul câtorva ani își va arăta efectele benefice!”
Consideră că doar un președinte de Consiliu Județean poate să transpună în realitate un astfel de plan. Cum? Canalizând toate energiile administrative și instituționale spre punerea lui în practică.
”E important de știut că această punere în practică se va face fix cu echipa care a făcut-o și la Cluj! Sunt aceiași oameni care au implementat soluția economică acolo, care s-au lovit de neîncrederea tuturor în momentul în care au început, care au avut de luptat cu toate comoditățile și cu obișnuința stării de fapt de până atunci (ținem minte băncile vopsite în tricolor ale lui Funar), însă au avut norocul să găsească un om care a crezut și a pus umărul alături de ei la materializarea acestui plan: Emil Boc. Dezvoltarea economică a județului înseamnă creșterea nivelului de trai pe toate palierele, de la sănătate și drumuri la bani mai mulți în bugetul familiei. Cred că este absolut suficient dacă reușesc ce mi-am propus, să aduc o creștere economică în județ, să punem la punct infrastructura și sănătatea oamenilor. Atunci pot să mă declar mulțumit!”, explică Radu Perianu planul său pentru Argeș, un plan numit generic ”Pitești Tech”, dar care înglobează numeroase componente de dezvoltare a comunității.
”Relația mea cu primarii a fost corectă și bazată pe respect reciproc“
Întrebat cum poate un președinte liberal de CJ să pună în aplicare la nivel județean un asemenea plan, cu administrații locale preponderent pesediste, Radu Perianu nu vede o diferență majoră de interese comunitare și apreciază că poate lucra foarte bine cu oricine, indiferent de opțiunea politică a jucătorilor publici argeșeni.
”Eu nu candidez împotriva cuiva, nici persoană, nici partid. Eu candidez pentru a implementa acest plan de dezvoltare pe care noi, liberalii, îl avem. Indiferent de culoarea politică a primarului, vor fi interesați să pună umărul la dezvoltarea localităților lor. Planul este integrat pentru o dezvoltare județeană, nu concentrat într-un singur punct. Fiecare zonă cu specificul ei.”, detaliază domnia-sa.
Povestește că a avut contact, în acești doi ani jumătate de când este prefect, cu aproape toți primarii Argeșului, indiferent de culoarea lor politică și nu crede că există cineva care să spună că nu a fost ajutat instituțional. ”Nu cred că cineva a venit să ceară un sfat sau sprijin legal și a plecat fără, astfel încât pot să spun că – în 99% din cazuri – relația mea cu primarii a fost corectă și bazată pe respect reciproc.”
La fel de optimist vede Radu Perianu și relația cu factorii de decizie la nivel național, descriind relația domniei-sale cu liderii centrali ai PNL ca fiind mult mai bună decât respiră ea în spațiul public. Plus că, explică domnia-sa, are o abordare diferită vizavi de cea de până acum.
”Sentimentul meu este că Argeșul și autoritățile județene au avut o mentalitate de asistat social. Dacă primeam bani de la guvern, se mai făcea câte ceva, dacă nu primeam, spuneau că nu avea bani. Dau iar exemplul Clujului și al primarului Boc, care – la momentul 2012 – făcea parte dintr-un partid care nu era la guvernare și nu primea niciun fel de fonduri. Aici se vede inteligența planului pe care îl propunem pentru Argeș. Nu depindem de banii pe care ni-i dă guvernul, nu avem o mentalitate de asistat social, nu stăm cu mâna întinsă la București. Pârghiile de dezvoltare pe care le propunem vor crește pe de-o parte nivelul de trai al oamenilor, iar, pe de altă parte, vor mări posibilitățile financiare ale Consiliului Județean, știut fiind faptul că – pe lângă alte venituri – principale sunt cota defalcată din TVA și cota defalcată din impozit. Primele județe, campioanele economiei României, sunt Cluj, Timiș, Prahova, Constanța, Sibiu, Alba. Toate sunt conduse de liberali! Eu spun că nu este simplul joc al hazardului, ci este rezultatul unei alte mentalități. Asta trebuie să facem și în Argeș și primul lucru este să renunțăm la mentalitatea de asistat social, să încercăm să creștem singuri, să nu mai așteptăm pomeni de la guvern.”
”Pentru sănătatea argeșenilor, am făcut mult mai mult decât prevedea fișa postului”
Cel mai important radar îl reprezintă însă reacția cetățenilor, a oamenilor pe care Radu Perianu și echipa liberală îi întâlnesc pe stradă, în acțiunile din întreg județul. Domnia-sa povestește că acești oameni reacționează excepțional și nu neapărat sub aspect electoral, ci în ceea ce privește autenticitatea pe care o inspiră. Întâlnești pe stradă oameni de bun-simț, explică prefectul, oameni dintr-o bucată, cu gândiri sănătoase, întâlnești o lume infinit mai frumoasă decât cea din interiorul partidelor politice sau din administrație.
”Pe de altă parte, toată lumea mi-a dorit succes, dar această reacție trebuie judecată pe două paliere: unii au făcut-o din bun-simț, alții din convingere. Este o plăcere însă să stai de vorbă cu oamenii, să-ți dai seama că lumea este cu totul alta decât cea pe care o vedem la televizor sau în rețelele de socializare…”.
Dintre toate temele majore ale activității sale de prefect, dar și din componentele platformei politice pe care își construiește candidatura, cea mai apropiată sufletului său rămâne cea legată de sistemul de sănătate. Simte că această preocupare izvorăște din interiorul său și consideră că interesul argeșenilor față de sănătate este deasupra oricărui alt domeniu posibil.
”Este prioritară și cred că, pentru sănătatea argeșenilor, am făcut mult mai mult decât prevedea fișa postului. Am implicat Prefectura ca partener și promotor în campanii de analize gratuite pentru boli grave, pentru cancerul colorectal, pentru cancerul uterin, pentru hepatita B etc. Dincolo de numeroasele verificări asupra unităților medicale, dincolo de o platformă de expunere a problemelor pe cate le întâmpină oamenii așa cum este pagina «Pacient în Argeș» etc.”
A constatat, ca prefect, investițiile administrative făcute în ultimii ani în spitale, dar consideră că trebuie făcută o analiză mult mai profundă pe un subiect atât de important pentru argeșeni. În controalele pe care le-a coordonat, singurele făcute de vreo prefectură în ultimii 30 de ani în Argeș, a descoperit că foarte multe dintre sesizările oamenilor se verifică în realitate, pe toate palierele. Și propune, în susținerea acestor constatări, un exercițiu destul de simplu: ”Oricine poate să iasă pe stradă și să îi întrebe pe oameni ce părere au de Spitalul Județean Pitești și, din păcate, impresia generală nu este în favoarea unității. Cheltuielile pentru sănătate au fost mai mari de la an la an, asta e o realitate, dar problema pleacă de la managementul general și de la managementul medical.”
Teme de acest gen îi reamintesc de ce a acceptat să fie prefect. De ce și-a asumat acest rol instituțional și social destul de complex și câteodată cauzator de situații ingrate. „Realizasem destul de multe din punct de vedere profesional și mi-am dorit să încerc altceva, să pot folosi nivelul de cunoștințe pe care l-am acumulat în cei 25 de ani de avocatură, mai ales pentru că activasem în nenumărate litigii care aveau legătură directă cu administrația publică. Am vrut să aplic cunoștințele dobândite în domeniul administrației publice.”, explică domnia-sa.
”Tratez foarte responsabil această candidatură, știind ce înseamnă să câștig! ”
Cei mai mulți dintre apropiații săi au încercat să-l tempereze în aceste demersuri, explicându-i că se angajează la o misiune mai mult decât grea, dar nu neapărat din perspectiva ideii de a câștiga Consiliul Județean, ci din perspectiva așteptărilor uriașe pe care oamenii le au când aleg „altceva” în speranța că le va fi mai bine.
”Dacă oamenii promovează un alt om decât de la PSD-ul care a condus 34 de ani județul, atunci înseamnă că, într-adevăr, îl creditează cu foarte multă încredere și cu speranțe imense că va face mult mai bine decât ce s-a făcut până acum. Și, în acest context, presiunea de a reuși și de a livra rezultate în termen cât mai scurt este mult mai mare și asta este destul de împovărător pentru oricine își dă seama în ce se bagă. Tratez foarte responsabil această candidatură, știind ce înseamnă să câștig, pentru a ridica nivelul județului sub toate aspectele.”, mărturisește Radu Perianu.
Își simte colegii liberali la fel de mobilizați în fața confruntării care urmează, mai ales că această conexiune cu ei îi este accesibilă și din perspectiva poziției de secretar general al PNL Argeș, din care s-a implicat activ în reorganizarea fiecărei filiale din județ. ”Cred că am schimbat aproape 40% din șefii de organizații și numai pe criterii obiective. Suntem pregătiți să intrăm în orice campanie electorală, în orice fel de alegeri! Suntem competitori, nu facem figurație în nicio localitate din Argeș și prin urmare – eu alături de ei, și ei alături de mine – intrăm în luptă cu dorința de a câștiga!”
În tot acest vibe, descrie sprijinul președintei Alina Gorghiu ca fiind extrem de important.
”Mă bucur de experiența unui om politic de anvergură națională, care are și generozitatea de a împărtăși din această experiență cu noi. Mă bucur de sprijinul omului de cuvânt care este Alina Gorghiu, pentru că am descoperit că aceasta este caracteristica principală a domniei-sale și cred că asta îmi este arhisuficient pentru a mă simți sprijinit în candidatura la președinția Consiliului Județean. Există o echipă întreagă care mă ajută și mă sprijină în acest proiect, echipa PNL Argeș.”
”Sunt de maximă bună-credință întotdeauna, pentru că mie îmi place să merg cu fruntea sus”
Întorcând privirea spre propria persoană, se autodescrie ca fiind ”contradictoriu în ochii altora”.
”Eu eram caracterizat, greșit de altfel, ca fiind încăpățânat. În general, aveam în cap scopul final și – dacă scopul final nu mi se părea important sau era unul ticălos – nu mă băgam în treaba respectivă. Sunt genul de om care, dacă se apucă să facă o treabă, o face extrem de meticulos, până la capăt, indiferent cât de greu ar fi. Dar, pe de altă parte, sunt selectiv. E vorba despre pragmatism. Sunt o persoană care încearcă să fie cât mai pragmatică, ceea ce derivă și din educația pe care ți-o dă profesia. Cred, în aceeași măsură, că sunt o persoană adaptabilă și pot atinge tot spectrul problemelor. Și asta tot datorită formației profesionale, care mi-a impus să mă descurc în contexte diferite de la caz la caz, în care trebuia să mă adaptez situației. Și nu doar să mă adaptez, ci să și ies învingător de acolo! Cred, de asemenea, că – indiferent ce am trăit în Pitești și în Argeș – am un lucru care mă definește: bunul-simț. Mă las condus, în toate acțiunile mele, de bunul-simț și, în același timp, mă irită foarte tare atunci când constat lipsa acestuia la alții. Sunt de maximă bună-credință întotdeauna, pentru că mie îmi place să merg cu fruntea sus și să privesc în ochi pe oricine. Și, când faci totul cu bună-credință, îți poți permite asta, indiferent cât de supărat ar fi unul sau altul pe tine că te-ai atins în interesele lui.”
Nu-l deranjează că – din postura de prefect – această abordare i-a cauzat uneori ”sănătății politice.” Spune că a făcut totul ghidat de respectarea legii și de bună-credință.
”Oricât mi-ar dăuna sau mi-ar folosi o activitate, nu am ținut cont de aspectele acestea. Îmi asum o pierdere de popularitate. Dacă e să îmi reproșez ceva, e poate tocmai faptul că bunul-simț mă încurcă uneori. Vedeți, este considerat slăbiciune în ziua de astăzi…”.
Material realizat de redacția Ancheta.
Sursă foto: ediția tipărită.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Iulian Călin: Portretul unui manager de bună-credință pentru locuitorii din Ștefănești
