Comunele din România sunt cele mai criticate atunci când e vorba de reformă administrativă sau reorganizare teritorială. În ultimii 30 de ani, multe comune au ajuns la o populație mai mare decât orașele din același județ, ceea ce ar trebui să le ajute să se dezvolte. Unele s-au dezvoltat, dar numai pentru că au avut norocul unor primari cu un IQ corespunzător și puși pe treabă, nu pe furat. Multe dintre ele însă stau și acum cu mâna întinsă la rectificările bugetare pentru a primi măcar bani pentru salariile aparatului bugetar.
”Comune cu 100, 300 sau 500 de locuitori, care se bazează doar pe taxele și impozitele locale, se milogesc la rectificările bugetare sau la banii pe care îi alocă preferențial consiliile județene. Despre evoluția localităților nici nu se pune problema! Proiectele europene pentru a băga apă, gaz sau canalizare rămân doar la stadiul de promisiuni electorale. Peste toate acestea mai punem și managementul deficitar sau lipsa lui.”, a declarat omul de afaceri Cătălin Gherzan.
În ultimii ani s-a cerut de mai multe ori desființarea unor unități administrativ-teritoriale în comunele care au puțini locuitori și care abia își susțin cheltuielile cu aparatul propriu. Din păcate, mult anunțata reformă administrativă a rămas la stadiul de bla-bla.
Material realizat de Iulia Bădulescu.
Foto descriptiv.
Citiți, de asemenea, pe anchetoanline.ro:
