Alina Gorghiu: ”Trăiesc de 20 și ceva de ani în politică momente și momente de abuzuri constante, ca orice femeie din Parlament”

de Ana Vlad | 07.10.2024 18:59 | Din ediția tipărită, Administrație, Județean

Peste 500 de femei au fost prezente, vinerea trecută, la lansarea oficială a „Ghidului privind sesizarea faptelor de violență și de hărțuire sexuală”, elaborat de Ministerul Justiției. Rolul acestui ghid este să îndrume victima către autoritățile competente și să răspundă la câteva întrebări care sigur au preocupat pe toți cei care au fost victime la un moment dat: Cui mă adresez? Unde sun? Cum scriu plângerea? E în scris sau pot să o fac verbal? Ce drepturi am, ca victimă? Ghidul va fi oferit în special în licee, dar poate fi consultat și pe site-ul Ministerului Justiției. S-au spus lucruri foarte interesante la această lansare, speakerii povestind inclusiv despre momente în care au fost victime ale agresiunii. Însă toate poveștile au avut ceva în comun: femeile au refuzat să fie victime, au refuzat să tacă, au luat atitudine, iar acesta a fost principalul mesaj pe care au vrut să-l transmită mai departe.

Argeș – 6.500 de dosare penale pentru fapte comise cu violenţă

”Ghidul privind sesizarea faptelor de violență și de hărțuire sexuală” vine să completeze o serie lungă de măsuri adoptate la Ministerul Justiției în sprijinul victimelor și pentru protecția lor.

Pe 31 august, a intrat în vigoare legea de extindere a ordinului de protecție. Victimele tuturor formelor de violență (psihică, fizică sau on-line) pot solicita ordin de protecție indiferent de relația pe care o au cu agresorul. Până în luna august, violența era raportată exclusiv la mediul familiei. De la sfârșitul lunii august, faptele de violență s-au extins la orice tip de agresor.

”Doar anul acesta au fost înregistrate peste 61.000 de dosare penale la nivel național pentru fapte comise cu violență, precum: infracțiuni la viața sexuală, vătămări corporale, amenințări, hărțuire, violarea vieții private. În Argeș, statistica pe primul semestru din 2024 arată că sunt aproape 6.500 de dosare în lucru, dintre care 1.700 pentru fapte comise anul acesta. Vă mărturisesc că mi-aș fi dorit să fie alta situația, să nu avem niciun dosar pe rolul Parchetelor și al Instanțelor referitoare la fapte de violență. Dar asta este societatea în care trăim și pe care trebuie, împreună, să o educăm.”, a declarat ministra Justiției, Alina Gorghiu, realizator al ghidului, alături de echipa de la minister, dar și al inițiativelor care vin în sprijinul victimelor agresiunii.

De săptămâna trecută, începând cu 1 octombrie 2024, în Argeș a devenit operațională monitorizarea agresorilor cu brățara electronică. „Partea bună este că, atunci când s-a folosit acest mecanism de monitorizare electronică, victimele au fost protejate. Nu există niciun caz de femeie care să fi fost omorâtă, viața ei să fi fost pusă într-un pericol grav atunci când agresorul a purtat acest mecanism de monitorizare electronică.”, a mai declarat Alina Gorghiu.

Ministra Justiției a vorbit și despre sprijinul financiar de care victimele pot beneficia: ”Mai avem mecanismul de acordare a voucherelor pentru victimele infracțiunilor. Este o altă măsură pe care statul a luat-o pentru a proteja aceste victime, iar ele pot obține până la 5 salarii minime brute pe economie pentru acoperirea unor nevoi urgente: cazare, medicamente, transport. Pentru 2024 avem 300 de asemenea vouchere, fiecare fiind în cuantum de maxim 18.500 de lei.”

”Nu a rămas nicio femeie din politica românească neagresată verbal, cel puţin o dată”

Ministra Justiției, Alina Gorghiu, ne-a mărturisit că a fost în multe rânduri în situația de a fi abuzată verbal, tratament aplicat multor femei care au făcut pasul în politică.

”Trăiesc de 20 și ceva de ani în politică momente și momente de abuzuri constante, ca orice femeie din parlament. Să nu vă imaginați că limbajul colegilor mei a fost întotdeauna elegant și decent. Totdeauna va fi un reprezentant al unui partid politic care să te jignească, fie în privat, fie de la microfon, doar pentru că ești femeie. Întotdeauna va exista această abordare total diferită. Femeile trebuie să confirme de zece ori că sunt bune în ceea ce fac, față de un bărbat care se prezumă că este un foarte bun politician, doar pentru că este bărbat. Am avut parte de invective, de agresiuni verbale. Nu una, ci multe, și nu doar eu. Nu a rămas nicio femeie din politica românească neagresată verbal, cel puțin o dată. De aceea spun că e nevoie de soluții, e nevoie de cote de gen în politica românească, e nevoie de mai multă prezență feminină. Credeți că un ministru bărbat s-ar fi gândit să facă un ghid pentru femei legat de aceste infracțiuni de violență, infracțiuni sexuale? Credeți că un bărbat ministru punea în topul priorităților monitorizarea electronică a victimelor, așa cum am făcut noi, femeile, în parlament, sau ordinul de protecție extins? Nu. Sunt, de multe ori, lucruri pe care le știm mult mai bine pentru că suntem femei. Ştim unde doare, unde să punem degetul și, dacă suntem lăsate, chiar dacă suntem puține în parlament, le descurcăm și le ducem la un deznodământ bun, pentru 52 de procente din populația României. Va trebui să înțelegem, mai devreme sau mai târziu, că avem nevoie de mai multe femei, indiferent de domeniu, politică, administrație, parlament, viață antreprenorială.”, ne-a declarat Alina Gorghiu.

Aurora Negru: „Femeile tac, pentru că societatea ne-a definit ca cetăţeni de rangul doi”

Aurora Negru

Femeile au fost și încă mai sunt percepute ca cetățeni de rangul doi, a declarat Aurora Negru, șefa Finanțelor Publice Argeș. Potrivit acesteia, angajatele din cadrul instituției pe care o conduce se simt mult mai în largul lor când șefa este o femeie care le sprijină și le asigură un mediu de lucru liniștit.

„Violența este un subiect care ne-a ars pe toate în interior, pe care toate care am vrut să-l dezbatem și nu am avut curaj niciodată. De ce tac femeile? Femeile tac, pentru că societatea ne-a definit ca cetățeni de rangul doi. Cel puțin eu așa am simțit până acum.
Dar cu toată forța interioară ne-am ridicat și am dovedit, pentru că am vrut și am și putut. Am putut să fim mame, să fim ostași și orice am vrut noi. Conduc azi o instituție în care majoritatea angajaților sunt doamne. Ştiți cât de frumos miroase demnitatea în doamne când se simt în siguranță, când știu că mă au alături și că oricând sunt dispusă să le ajut, să le îndrum cel puțin din punctul ăsta de vedere în care și eu, de-a lungul timpului, am suferit? Noi greșim pentru că tăcem, pentru că ne este teamă de stigmatul pe care ni-l pune societatea, ne este teamă de ce urmează, de greutatea dovedirii faptelor. Acum probatoriul a devenit mult mai lesne și nu trebuie să mai tăcem. Pentru prima oară chiar avem la îndemână instrumente prin care suntem sprijinite. Important este să nu mai tăcem, să cerem ajutorul.”, a declarat Aurora Negru, șefa Finanțelor Publice Argeș.

Olimpia Doru: „În lumea antreprenorilor, hărţuirea este la ea acasă”

Olimpia Doru

Şi în mediul de business, ca și în politică, femeia a simțit ce înseamnă raportarea ceva mai… contondentă din partea unor bărbați care consideră că locul femeii nu este nici acolo unde se fac bani, nici în sferele de putere. Pe Olimpia Doru, președintele Patronatului IMM Argeș și lidera Asociației Maxwell, genul acesta de agresiune a motivat-o și mai mult să demonstreze că nu are nevoie de validarea nimănui.

„În lumea antreprenorilor, hărțuirea este la ea acasă. Ține de noi dacă ne lăsăm doborâte sau nu, pentru că hărțuirea va mai exista mult și bine, nu știu când va dispărea.”, a declarat Olimpia Doru. Nici nu are cum să dispară prea curând, căci vorbim despre niște generații în care au fost insuflate sentimentele de frică și de rușine, mai ales atunci când agresorul era chiar partenerul de viață. Mai pe românește, generații de femei au fost bătute ca la fasole de bărbați alcoolici și/ sau agresivi, generații de femei s-au complăcut cu statutul de victimă și au rămas în căsnicie, în mod eronat, „pentru copii”.

„Generația mea 50+ este crescută cu această rușine, este crescută cu «bărbatul ridică pălăria și pleacă». Este crescută cu… dar ce crezi că ești diferită de alte femei? Toate am pățit la fel! Şi mamele vin și se dau exemplu… Am trăit cu «rufele se spală în familie», cum să spui cuiva ce se întâmplă în familia ta. Puține femei din generația mea au avut curaj să spună stop, nu accept așa ceva!”, a declarat Olimpia Doru, una dintre cele mai bătăioase femei-manager pe care le are Argeșul.

Cătălina Dumitrașcu: „Nu vreau să existe impresia că trăim într-o lume de hărţuitori, dar sunt povești care trebuie spuse”

Cătălina Dumitrașcu

Hărțuirea și violența sexuală încă mai reprezintă un subiect tabu, un subiect delicat și greu de digerat pentru unii, consideră Cătălina Dumitrașcu, inspector general adjunct al Inspectoratului Şcolar Argeș. Aceasta a povestit despre cum i s-au făcut propuneri nepotrivite în perioada facultății de către profesorul de psihologie, dar a vorbit și despre un episod recent, în urma căruia un profesor de sport de la Colegiul „Brătianu” a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de agresiune sexuală.

„Aș vrea să vă gândiți ce este în sufletul unei copile timide și introvertite de 12-13 ani, căreia profesorul îi spune constant cât de bine s-a îmbrăcat, că o să-i dea lucrare separat pentru că e specială și care, după ce profesorul o atinge intenționat și într-un mod neplăcut, pleacă sfârșită pe coridor, fără să întoarcă privirea, pentru că știe că profesorul o urmărește pe camerele video din biroul său și știe că orice gest i-ar putea trăda șocul. Îi spune doar profesoarei pe care oîntâlnește, plângând în hohote, că vrea să-și sune mama. Părinții își păstrează cumpătul și rezistă primului imbold de a lua levierul din mașină și de a merge spre casa agresorului. Au încredere în polițistul cu adevărat profesionist care își face treaba, iar restul poveștii îl știți. Oricât de delicate ar fi situațiile despre care vorbim, suntem responsabili să punem punctul pe I, să stabilim limitele unde se termină normalitatea. Experiența ultimilor ani mi-a oferit unele povești, din păcate, unele reale. Nu vreau să existe impresia că trăim într-o lume de hărțuitori, dar sunt povești care trebuie spuse.”, a declarat Cătălina Dumitrașcu.

Material realizat de Iulia Bădulescu.

Sursă foto. FB Alina Gorghiu.

Citiți, de asemenea, pe anchetoanline.ro: