Ai observat vreodată o plantă aparent inofensivă care se răspândește necontrolat prin grădină sau pe marginea drumurilor? De multe ori, aceasta poate fi o plantă străină invazivă, care, deși a fost adusă din altă țară pentru a decora grădinile și zonele verzi, poate dăuna ecosistemului local. Un exemplu frecvent întâlnit este troscotul japonez, o plantă aparent inofensivă, dar care are un impact devastator asupra mediului.
În România au fost identificate aproape 130 de specii de plante străine invazive, iar printre acestea se numără câteva care au început să afecteze ecosistemele din sud-estul munților Făgăraș. Fundația Conservation Carpathia atrage atenția asupra pericolelor pe care le reprezintă aceste plante, explicând cum ajung ele să se răspândească și ce putem face pentru a le combate.
Ce sunt plantele străine invazive?
Plantele străine invazive sunt specii care nu sunt native în ecosistemul în care ajung. Li se mai spune specii străine, alogene, exotice sau non-native. În general, sunt aduse din alte țări cu scop ornamental sau pentru alte beneficii. Odată ajunse în grădini sau în culturi, aceste plante pot „evada” ușor din aceste locații și se pot răspândi rapid în natură. Intensificarea activităților umane și a turismului, alături de schimbările climatice, favorizează pătrunderea și dezvoltarea acestor specii, creând dezechilibre ecologice semnificative. Aceste plante invazive pot înlocui vegetația autotonă, afectând biodiversitatea și sănătatea ecosistemelor.
Cum ajung plantele invazive în natură?
Deseori, oamenii cultivă speciile străine invazive cu scop ornamental, în grădinile lor, fără să bănuiască impactul negativ al acestora asupra mediului natural local. Mai sunt situații în care plantele străine se răspândesc și accidental, cu semințele altor plante cultivate.
Troscotul japonez, o plantă originară din Asia, este folosit frecvent în grădini cu scop ornamental, dar poate „evada” ușor, mai ales în zonele umede sau pe marginea râurilor. Așezându-se acolo, poate înlocui vegetația autohtonă, care este valoroasă pentru ecosistem. De asemenea, resturile vegetale care conțin fragmente de plante invazive, dacă nu sunt gestionate corespunzător, pot ajunge în natură prin aruncarea lor necontrolată. Astfel, specii care nu ar fi ajuns acolo se răspândesc rapid și fără intenție.
Plantele invazive identificate în munții Făgăraș
În aria monitorizată de Fundația Conservation Carpathia, situată în sud-estul munților Făgăraș, au fost identificate specii precum troscotul japonez, bunghișorul american, slăbănogul himalaian, mărită-mă-mamă, napul porcesc, sânzienele de grădină (sânziene canadiene), slăbănogul cu flori mici și crinul portocaliu. Aceste plante pot înlocui rapid vegetația autohtonă, punând în pericol stabilitatea ecosistemelor locale. Aceste plante nu doar că înlocuiesc vegetația locală, dar afectează și funcționalitatea terenurilor. De exemplu, bunghișorul american face fânul inutilizabil pentru animale, deoarece acestea nu îl consumă. În cazul troscotului japonez, rădăcinile sale sunt atât de puternice, încât pot străbate construcții solide și, acolo unde se instalează, nu mai crește nimic. Acest tip de invazie pune în pericol nu doar biodiversitatea (totalitatea organismelor vii și a interacțiunilor dintre acestea), dar și activitățile agricole sau de pășunat, având și un impact economic negativ.
Cum putem combate plantele invazive?
Pentru a preveni răspândirea acestora, sunt necesare măsuri concrete:
- Informați-vă! Învățați să recunoașteți speciile străine invazive și cum pot fi prevenite și combătute. Cunoașterea acestora ne ajută să le gestionăm corespunzător.
- Plantează specii native! În loc să alegi specii ornamentale invazive pentru grădina ta, optează pentru plante autohtone care susțin biodiversitatea locală (albăstrele, crăițe, măceș, păducel, soc etc.).
- Elimină corect plantele invazive! Dacă ai deja plante invazive în grădina ta, îndepărtează-le cu atenție, fără a le lăsa să se răspândească. Nu arunca resturile vegetale în natură!
- Intervenție rapidă. Detectarea timpurie a invaziilor și intervenția rapidă sunt cruciale pentru a opri extinderea acestora.
- Cosirea regulată. Nu-ți abandona terenul! Cosește-l și îngrijește-l, iar în felul acesta previi răspândirea plantelor invazive!
- Curăță echipamentele! După ce ai lucrat în zone cu specii străine invazive, curăță-ți uneltele, cizmele și îmbrăcămintea, pentru a îndepărta orice material vegetal. Acest lucru previne răspândirea neintenționată a semințelor sau a fragmentelor.
Fundația Conservation Carpathia în acțiune
Din 2020, Fundația Conservation Carpathia a desfășurat acțiuni de eliminare a plantelor invazive pe o lungime de 157 km pe văile râurilor din sud-estul munților Făgăraș. Aceste acțiuni au fost realizate prin metode prietenoase cu natura, precum cosirea și dezrădăcinarea manuală. Conform unui studiu coordonat de fundație, până în prezent, extinderea acestor specii invazive a fost redusă semnificativ pe 164 de kilometri din zona monitorizată.
În lupta împotriva plantelor străine invazive, fiecare mică acțiune contează!
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
