România are nevoie de o strategie reală și coerentă pentru combaterea violenței domestice – una susținută financiar de stat, nu doar întreținută temporar din fonduri europene. Este mesajul transmis de Alina Gorghiu, președinta Comisiei speciale comune a parlamentului pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, după reuniunea desfășurată săptămâna trecută.
„Fără intervenții rapide, sprijin constant și o colaborare reală între instituții, violența domestică va rămâne o rană deschisă în societatea noastră. România are nevoie de o strategie națională finanțată din fonduri publice, nu doar de proiecte europene. Vom continua să cerem transparență, responsabilitate și soluții concrete, astfel încât nicio femeie și niciun copil să nu mai fie lăsați singuri în fața violenței.”, a declarat Gorghiu.
La discuțiile comisiei a participat și Luminița Popescu, președinta Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES), care a prezentat situația actuală a instituției. Cea mai îngrijorătoare concluzie: în ultimii cinci ani, ANES nu a primit niciun leu de la bugetul de stat, deși a reușit să atragă peste 55 de milioane de euro din fonduri europene.
Rezultatele obținute sunt, așadar, strict dependente de aceste proiecte externe: doar 12.000 de victime ale violenței domestice au beneficiat, direct sau indirect, de sprijin – fie prin consiliere psihologică, asistență juridică, fie adăposturi temporare.
„Violența domestică nu dispare prin statistici frumoase sau prin conferințe anuale”
„Nu putem construi politici publice durabile pe bani care vin și pleacă odată cu un proiect european. Statul trebuie să-și asume protejarea victimelor ca responsabilitate proprie, nu ca opțiune finanțată de Bruxelles.”, a subliniat Alina Gorghiu.
Printre temele abordate în cadrul întâlnirii s-a numărat și proiectul VENUS – „Împreună pentru o viață în siguranță”, prin care a fost creată o rețea națională de locuințe protejate destinate victimelor violenței domestice. În fiecare județ există cel puțin un astfel de centru, iar în Timiș și Satu Mare, câte două. Cu toate acestea, cererea depășește cu mult capacitatea actuală, mai ales în județele mari, unde numărul cazurilor raportate este în creștere.
O altă concluzie desprinsă din dezbateri vizează sistemul sanitar: în multe spitale există deja psihologi și asistenți sociali pregătiți să intervină, un pas important pentru identificarea rapidă a victimelor. Totuși, cazurile continuă să fie subraportate, semn că multe femei nu au încredere să ceară ajutor sau nu știu cui să se adreseze.
De asemenea, echipele de intervenție mobilă, care ar trebui să intervină prompt în situațiile de urgență, funcționează doar parțial la nivel național. Lipsa personalului, a coordonării și a finanțării face ca reacția în teren să fie adesea lentă și ineficientă.
„ANES recunoaște că persistă mari dificultăți în colectarea și centralizarea datelor. Fără o imagine clară a fenomenului, nu putem vorbi despre o politică publică eficientă. De aici începe totul – de la realitatea cifrelor și de la curajul de a le privi în față.”, a adăugat Alina Gorghiu.
Comisia parlamentară pe care o conduce continuă să monitorizeze situația și să propună măsuri legislative pentru creșterea protecției victimelor și pentru sancționarea mai severă a agresorilor.
Pentru Gorghiu însă, problema rămâne una de viziune și voință politică: „Violența domestică nu dispare prin statistici frumoase sau prin conferințe anuale. Dispare atunci când statul o tratează cu seriozitate, iar victimele știu că nu sunt singure. Asta trebuie să devină prioritatea noastră, nu doar un capitol într-un raport european.”
Material realizat de Iulia Bădulescu.
Sursă foto: ediția tipărită.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
