Fundația Conservation Carpathia a implementat în parteneriat cu British Trust for Ornithology un proiect prin care păduri din Argeș sunt monitorizate audio, pentru analizarea biodiversității. Prin montarea unor dispozitive acustice pasive, care înregistrează conform unui program presetat, se poate identifica ce păsări, lilieci, micromamifere și insecte sunt prezente, frecvența cu care apar într-o anumită locație și în ce perioade din an. Sunetele sunt captate și analizate ulterior cu ajutorul unui program de inteligență artificială.
Este vorba de păduri din Sud-Estul munților Făgăraș și Nord-Vestul masivului Leaota, zonele Rucăr-Sătic-Pojorâta-Stoenești, lacul Pecineagu și Râușor, unde au fost montate 20 de dispozitive care captează sunetele emise. În pădurile aflate în proprietatea Conservation Carpathia au fost identificate zonele tăiate la ras în trecut, monoculturile de molid și pădurile bătrâne. Pentru a avea o imagine a felului în care alte condiții de mediu pot influența prezența speciilor, s-au luat în considerare două clase de altitudine: una cuprinsă între 800 și 1.400 m și cealaltă între 1.400 și 2.000 m, patru clase de expoziție: nord, est, sud și vest și distribuirea punctelor de monitorizare astfel încât să fie cât mai echilibrată între toate combinațiile de altitudine și expoziție, menținând o distanță minimă de 500 metri între dispozitive.
Dispozitivul este o cutie compactă de mici dimensiuni, alimentată cu 8 baterii de tip AA, echipată cu două microfoane (unul care înregistrează în spectrul perceput de urechea umană și unul care înregistrează ultrasunete) și un slot pentru card SD. Programul presetat de înregistrare se încarcă în aparat în momentul instalării în teren și îi spune dispozitivului să înregistreze de la răsărit până la apus, un minut la fiecare 15 minute. După apusul soarelui și până la răsărit, aparatul înregistrează ultrasunete ori de câte ori le detectează.
Aparatele sunt revizuite o dată la două săptămâni pentru schimbarea cardurilor și a bateriilor din aparat, iar toate datele sunt colectate într-o bază de date încărcate pe site-ul dedicat al BTO o dată la câteva luni. Prin algoritmul intern BTO, fiecare sunet este atribuit unui animal (cu o anumită certitudine). Sunetele care depășesc pragul de certitudine sunt reverificate aleatoriu, iar cele care nu trec cu o certitudine mare de algoritm sunt verificate manual de un specialist.
„Monitorizarea acustică ne permite să ascultăm pădurea. Prin aplicarea acestei metode în pădurile din România, adesea văzute doar printr-o lentilă extractivă – cea de producție –, putem vedea ce specii trăiesc acolo, cu costuri reduse, și cum diferite tipuri de management forestier afectează viața sălbatică, dincolo de masa lemnoasă și tipul de lemn. Este o metodă noninvazivă, ce ne poate aduce, cu cheltuieli reduse raportat la bogăția de date obținute, mai aproape de un echilibru între producția lemnoasă și grija pentru natură, în întregul ei. Momentan, așteptăm cu interes rezultatele și discuțiile cu echipa BTO pentru a vedea ce specii au fost identificate prin această metodă. Următorul pas este procesarea datelor colectate în 2025, compararea rezultatelor și luarea unei decizii privind perioada de repetare a studiului. Dacă se vor observa diferențe semnificative, cel mai probabil vom ajusta schema de monitorizare și vom repeta studiul în 2026, cu modificările necesare.”, a declarat, pentru publicația „Ancheta”, Costin Enache – expert monitorizare și cercetare a faunei din cadrul Conservation Carpathia.
Sursă foto: ediția tipărită.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
