JUSTIȚIE | PENITENCIARUL GĂEȘTI
La conducerea Penitenciarului Găești, argeșeanul Dragoș Ghinea își asumă o responsabilitate mare, dar esențială: aplicarea legii, buna funcționare a instituției și echilibrul între securitate și reeducare. Domnia-sa conduce unitatea din Găești într-un moment când sistemul penitenciar românesc este supus presiunii reformelor, transparenței și așteptărilor societății.
Tânărul manager este cunoscut pentru determinarea cu care s-a implicat în proiecte de colaborare internațională și de prevenție a recidivei, un semnal clar că unitatea pe care o conduce nu se limitează doar la limite și reguli, ci își asumă rolul în prevenție și reintegrare socială.
Dragoș Ghinea are un rol dificil de echilibrare: trebuie să țină în perfectă funcționare un penitenciar complicat, dar să gestioneze și oamenii – personalul, deținuții, relația cu instanțele și cu societatea. Reușitele domniei-sale vorbesc despre puterea discretă, dar reală, a celui care conduce în condiții dificile, dar cu viziune: că puterea într-o instituție de reintegrare nu stă doar în ordine, ci și în responsabilitatea transformării umane.
Care a fost cea mai dificilă provocare pe care ați învins-o și ce ați învățat?
O mare provocare a fost gestionarea deficitelor de resurse umane și materiale într-un context bugetar complicat, în care, paradoxal, cerințele legale și așteptările sociale au continuat să crească.
A fost esențial să găsim soluții viabile pentru a menține un standard ridicat de siguranță și disciplină, fără a neglija componenta fundamentală a activității noastre: sprijinul pentru reintegrarea socială a persoanelor private de libertate.
Această perioadă m-a învățat că adaptabilitatea și creativitatea sunt abilități esențiale. Am pus accent pe motivarea echipei, pe o comunicare constantă și transparentă, dar și pe consolidarea relațiilor cu aparatul central și partenerii instituționali. Am înțeles că un director de penitenciar trebuie să fie mai mult decât un bun administrator, trebuie să fie un manager capabil să inspire, să ghideze și să mobilizeze echipa pentru a atinge obiectivele, în ciuda oricăror constrângeri.
În ce mod a contat curajul în deciziile dumneavoastră strategice?
Curajul a fost esențial mai ales în decizii care – deși nepopulare – erau indispensabile pentru siguranța și buna funcționare a penitenciarului. Există adesea momente în care trebuie să alegi între calea comodă și cea corectă.
Am fost pus în situația de a redistribui resurse, de a modifica și moderniza proceduri sau de a impune reguli mai stricte, știind că pot genera rezistență. Pentru mine, curajul înseamnă a-ți asuma responsabilitatea până la capăt, a comunica transparent motivația deciziilor și a rămâne consecvent în aplicarea lor.
Cred că atunci când personalul vede că liderul acționează cu stabilitate și curaj, este mai predispus să îl urmeze și să susțină obiectivele instituției.
Ce rol are etica în „arta de a învinge” pe termen lung?
E busola care îți indică direcția corectă chiar și când drumul devine dificil, iar presiunile sunt mari. Este fundamentul pe care se clădește orice succes sustenabil. Într-un domeniu sensibil ca administrația penitenciară, rezultatele pot fi obținute rapid prin măsuri autoritare sau compromisuri, însă pe termen lung ele slăbesc siguranța misiunilor, încrederea, respectul și stabilitatea instituției.
În conducerea unui penitenciar, succesul real nu se măsoară doar prin ordine și disciplină, ci prin cum reușești să menții respectul față de lege, demnitatea umană și echitatea. Pentru mine, etica înseamnă să iau decizii corecte, chiar și atunci când acestea sunt dificile sau nepopulare. Doar astfel poți câștiga respectul personalului, al deținuților și al societății.
„A învinge” pe termen lung nu stă doar în atingerea obiectivelor, ci în modul în care ele sunt realizate cu integritate, transparență și responsabilitate, valori care nu se pierd în timp. Fiecare decizie luată în conformitate cu etica devine o piatră de temelie pentru stabilitate, încredere și respect durabil.
Ce cuvânt descrie cel mai bine stilul dumneavoastră de conducere?
Echilibru. Într-un penitenciar, un manager trebuie să fie ferm când disciplina și siguranța o impun, dar și empatic atunci când e nevoie să motiveze echipa sau să ofere șanse reale de reintegrare deținuților.
Echilibrul între rigoare și înțelegere este cheia pentru a construi respect, încredere și stabilitate.
Ce valori ați dori să transmită catalogul „Ancheta” către tinerii din domeniul dumneavoastră care acum învață ce înseamnă arta de a învinge?
Mă gândesc la trei valori esențiale: integritatea, curajul și perseverența.
Integritatea, pentru că fără principii solide și o etică bine definită, nu poți construi nimic durabil.
Curajul, pentru că drumul unui lider este presărat cu decizii dificile, care necesită asumare, fermitate și responsabilitate.
Perseverența, deoarece succesul real nu este niciodată întâmplător, ci se clădește în timp, prin muncă susținută, răbdare și forța de a depăși obstacole.
„Arta de a învinge” nu înseamnă doar atingerea unui obiectiv, ci modul în care îl atingi: cu respect față de lege, de oameni și de valorile care dau sens profesiei. Acesta este mesajul pentru tinerii care vor deveni, la rândul lor, liderii de mâine: să își construiască o carieră pe valori solide. Să înțeleagă că a fi lider înseamnă, în primul rând, responsabilitate față de oameni și față de misiunea pe care o au de îndeplinit. Să aleagă întotdeauna calea corectă, chiar dacă este mai grea, și să inspire echipele lor prin exemplu și echilibru. Doar așa vor putea clădi un sistem stabil, respectat și capabil să ofere adevărate șanse de reintegrare și schimbare.
***
Acest interviu face parte din ediția 2025 a catalogului „Cei mai puternici oameni din Argeș”.
Tema anului a fost „Arta de a învinge”, iar proiectul editorial realizat de publicația Ancheta reprezintă un reper pentru comunitatea argeșeană, reunind, de 20 de ani, personalități din toate domeniile fundamentale ale societății.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
