Judecătoarele care au stricat planurile de prescriere ale lotului Pendiuc au fost pedepsite pentru că n-au închis ochii, susțin jurnaliștii de la Recorder!
Ce se întâmplă atunci când un dosar de corupție ajunge prea aproape de verdict? Potrivit dezvăluirilor din documentarul Recorder „Justiția capturată”, procesul Publitrans ar fi fost la un pas de a fi resetat din pix, exact în pragul pronunțării, pentru ca faptele să se prescrie și inculpații să scape.
Schimbarea completului de judecată, intervențiile administrative și presiunea exercitată asupra judecătorilor au făcut parte dintr-un mecanism care, susține o fostă magistrată de la Curtea de Apel București, urmărea un singur lucru: salvarea inculpaților. Planul ar fi fost însă blocat de două judecătoare, care aveau să plătească scump pentru această decizie, se arată în aceeași investigație.
Jurnaliştii de la Recorder au detonat săptămâna trecută o veritabilă bombă, aruncând practic în aer sistemul judiciar din România. Documentarul „Justiţia capturată” lasă de înţeles că la vârful sistemului judiciar s-ar fi format o adevărată caracatiţă al cărei principal scop pare să fie acela de a-i scăpa pe marii corupţi de închisoare, dar şi de obligaţia de a înapoia statului sumele uriaşe de bani care s-au scurs din buget. În vârful acestei „reţele” este indicată Lia Savonea, fosta şefă a CSM, în prezent preşedinta Instanţei Supreme.
Timp de două ore, milioane de români au asistat înmărmuriţi la dezvăluirile uluitoare făcute de jurnaliştii Andreea Pocotilă şi Mihai Voinea, dezvăluiri susţinute inclusiv cu declaraţii ale unor foşti sau actuali judecători şi procurori.
Numărul dosarelor afectate de deciziile CCR din 2018 şi 2022 privind prescrierea faptelor este unul uriaş, conform estimărilor. Se vorbeşte despre aproximativ 10.000 de dosare, cu prejudicii totale de 3-4 miliarde de euro, din care 1,2 miliarde euro în dosare DNA şi peste 1 miliard de euro în dosare DIICOT.
Documentarul Recorder explică modul în care dosarele de corupţie ale unor politicieni de marcă sau apropiaţi ai unor partide ar fi fost tărăgănate prin tot felul de tertipuri şi chichiţe birocratice, cu scopul de a aduce procesele cât mai aproape de termenele de prescripţie.
S-ar fi încercat acest lucru şi în dosarul Publitrans, menţionat în mod expres în cadrul documentarului, dezvăluirile fiind făcute făţiş de către o fostă judecătoare de la Curtea de Apel Bucureşti, Daniela Panioglu.
► Două judecătoare ar fi dat peste cap planurile de prescripţie ale lotului Publitrans
Nu este prima dată când judecătoarea Daniela Panioglu vorbeşte despre campania îndreptată împotriva sa şi a colegei sale Alina-Nadia Guluţanu. Cele două au respins în 2022 schimbarea completului de judecători din dosarul în care fostul primar al Piteştiului, Tudor Pendiuc, şi oamenii de afaceri Vali Vişoiu, Gheorghe Văsîi şi Constantin Scarlat erau acuzaţi de fapte de corupţie, dosar cunoscut sub numele de Publitrans.
Schimbarea completului de judecată chiar înainte ca instanţa să se pronunţe ar fi însemnat ca procesul să se reia aproape de la zero. În cazul dosarului Publitrans, consecinţa ar fi fost prescrierea tuturor faptelor de care erau acuzaţi inculpaţii, în condiţiile în care deja o mare parte din învinuiri dispăruseră graţie „sfintei prescripţii”, şi astfel, implicit, Pendiuc & Co. ar fi scăpat de pedepsele cu închisoarea.
DNA a făcut cerere de recuzare împotriva noului complet de judecată, procurorii anticorupţie fiind conştienţi că o schimbare de judecători ar fi pus pe butuci tot dosarul, iar judecătoarele Panioglu şi Guluţanu au admis acţiunea DNA. Decizia lor s-a dovedit una curajoasă, dar cu urmări aspre asupra carierei profesionale a celor două doamne magistrat.
► „Conducerea Curţii de Apel Bucureşti a intervenit exact când dosarul urma să fie scos în pronunțare”
Judecătoarele Guluţanu şi Panioglu (Foto luju.ro)
Săptămâna trecută, după apariţia investigaţiei Recorder, judecătoarea Daniela Panioglu, între timp pensionată, a povestit pe larg, într-un interviu la Euronews, cum au stat lucrurile în urmă cu trei ani în ceea ce priveşte procesul Publitrans:
În februarie-martie 2022, am avut de soluționat o cerere de recuzare formulată de DNA, în dosarul Pendiuc-Vișoiu. Era vorba de o recuzare formulată de DNA împotriva a doi judecători care intrau pentru prima dată în dosar, după ce se administraseră toate probele de către completul inițial. Recuzarea era întemeiată pe lipsa de imparțialitate a celor doi judecători. De ce? Pentru că s-au certat cu procurorul în sală.
Chiar președintele respectivului complet, care fusese schimbat de către colegiul de conducere, deci au fost puși cu mâna amândoi de colegiul de conducere al Curții de Apel. Acest colegiu de conducere a intervenit exact când dosarul urma să fie scos în pronunțare și redactare și a schimbat judecătorii. De ce? Să se reia probatoriul pentru a se ajunge la prescripție.
Noua metodă (n.red. – de repartizare a dosarelor) este direct pe față, prin colegiul de conducere. Există două principii sacre. E principiul repartizării aleatorii, unde nu ai voie să te atingi, dar au alterat ei prin copertă și alte metode clasice vechi care au fost abandonate, iar acum s-a trecut direct la decizii administrative luate pe față de către colegiul de conducere. Și se spunea că nu sunt probe. Ba sunt probe aceste hotărâri ale colegiului de conducere. Cum sunt ele motivate când schimbă judecătorii în pragul unei prescripții?
Cel de-al doilea principiu sacru constă în continuitatea completului de judecată. Am primit un dosar, îl duc până la capăt. Ce înseamnă capătul? Se finalizează prin pronunțarea soluției.
Am solicitat președintei Curții de Apel să ne trimită acea hotărâre de colegiu să vedem care au fost motivele înlocuirii. Și am văzut că era motivată pe motive excepționale. Ce înseamnă excepționale? A murit, s-a pensionat, e bolnav, e operat etc. Doar astea justifică înlocuirea unui judecător. Nu era niciun motiv. Mai mult, cei doi erau bine-mersi la serviciu. Am admis cererea de recuzare.
Iar în subsidiar, am dispus, pe regulament, trimiterea dosarului la completul de apel inițial învestit. Acolo, supărare mare. Inculpații Vișoiu, Pendiuc și ceilalți au formulat cerere de recuzare împotriva celor doi, pe același motiv de imparțialitate. Păi de ce? Când au administrat probele, nu au avut nicio problemă. Dosarul era în pragul prescripției. După două săptămâni, au formulat cererea de recuzare, care a venit tot la noi. Am respins, că nu avea niciun temei.
Luni, am respins a doua recuzare a apelanților inculpați intimați, iar miercuri, CSM a spart completul, adică l-a detașat pe trei ani pe unul dintre judecătorii de care nu mai scăpau ei. Și nici măcar nu era trecut pe ordinea de zi. S-a sesizat Inspecția Judiciară pentru că noi n-am respectat hotărârea colegiului și că am admis cererea de recuzare a DNA. Adică ceea ce făcuseră ei ni se imputa nouă acum. Vă dați seama ce schizofrenie? Și am fost exclusă din magistratură.” – a povestit Daniela Panioglu.
► Ploaie de acţiuni disciplinare împotriva judecătoarelor care au blocat prescripţia
Decizia de excludere din magistratură a fost luată de către CSM cu votul a 5 judecători din 9, unul dintre cei care au votat pentru ca judecătoarea Panioglu să fie dată afară fiind chiar Lia Savonea. Ulterior, Panioglu a obţinut anularea deciziei CSM la Înalta Curte, instanţă pe care Lia Savonea pare că nu o prea controla la acea vreme.
CSM a luat decizia, Savonea și cu încă patru, contra trei; a fost și o abținere. Președintele de instanță chema Inspecția Judiciară și erau acolo niște inspectori judiciari fioroși care nu ascultau absolut nimic. Sau dacă foloseai un cuvânt, cu atâta grijă îl speculau să îl folosească împotriva ta. Era o nebunie. O cercetare disciplinară a unui judecător este un fel de inchiziție. Să nu credeți că exagerez.
În decurs de șase luni, a fost o ploaie de șase acțiuni disciplinare. Veneau câte două echipe a câte doi inspectori, săptămânal. Ne închideam în birou, bubuia la ușă grefierul-șef cu sesizările de la Inspecția Judiciară, trăgea de clanță și noi stăteam în birou și ne citeam ședințele, că altfel nu făceam față. Inspectorii ne dădeau termen de pe o zi pe alta, să fim împachetate până în septembrie!” – a mai povestit Daniela Panioglu.
Procesul Publitrans a început în 2015 şi s-a finalizat după 8 ani de zile.
Între timp, faptele din 2008, când Primăria Piteşti a încheiat cu dedicaţie contractul pentru transportul local cu asocierea CNCD-Girexim, s-au prescris, inclusiv acuzaţia de luare de mită în cazul lui Tudor Pendiuc, respectiv dare de mită pentru Vali Vişoiu. De altfel, Vişoiu a fost singurul care a scăpat basma curată în acest dosar.
În schimb, Pendiuc, Văsâi şi Scarlat au primit câte patru ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu, după ce manevra cu schimbarea completului pentru a se prescrie şi aceste fapte a fost blocată de decizia judecătoarelor Panioglu şi Guluţanu.
Citiţi, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
