▼ SPORT| FRF
Într-un domeniu unde fiecare decizie este judecată, Cătălin Popa a demonstrat că puterea adevărată nu stă în autoritate, ci în echilibru și integritate.
Fost președinte al Asociației Județene de Fotbal Argeș, actualmente arbitru VAR la nivelul Comisiei Centrale a FRF, dar și arbitru internațional FIFA și UEFA, domnia-sa este un exemplu de consecvență profesională și de leadership discret, dar eficient.
De-a lungul carierei, Cătălin Popa a înțeles că arbitrajul nu înseamnă doar aplicarea regulilor, ci și gestionarea emoțiilor – ale jucătorilor, ale publicului și, nu în ultimul rând, ale propriei conștiințe. „Orice decizie se judecă după cum ai gândit-o, nu după reacția celor din jur.”, spune, rezumând perfect filozofia sa profesională. Ca președinte AJF, a pus accent pe formare, pe ridicarea standardelor arbitrajului local și pe implicarea tinerilor. A modernizat modul de organizare al competițiilor, a promovat arbitrajul video și a consolidat respectul pentru munca din teren. „Fotbalul județean merită aceleași reguli ca și cel de elită: profesionalism și respect.”, afirmă Cătălin Popa.
Astăzi – în postura de arbitru în competițiile de vârf ale fotbalului românesc și internațional – continuă să demonstreze că performanța se obține prin disciplină, echilibru și claritate: „Experiența nu te scapă de greșeli, dar te obligă să fii mai atent, mai corect, mai responsabil”.
Cătălin Popa este unul dintre argeșenii care inspiră respectul pentru sportul curat și pentru asumarea responsabilităților. Prin tot ceea ce face, demonstrează că „arta de a învinge” înseamnă, de fapt, să rămâi demn în fața presiunii și să nu-ți pierzi busola interioară atunci când toți sunt ochii pe tine.
- Cum definiți „arta de a învinge” în lumea arbitrajului?
În arbitraj, învinge cel care nu fuge de responsabilitate.
De fapt, fiecare meci este o lecție de caracter. Nu există arbitru care să nu greșească, dar există arbitri care au curajul să își asume și să meargă mai departe. Arta de a învinge, pentru mine, este puterea de a rămâne drept când toți te privesc și așteaptă o reacție. E o disciplină a autocontrolului și o formă de respect față de tine însuți și față de competiție.
- Cum reușiți să vă păstrați calmul în momentele de presiune maximă?
Prin exercițiu. Înveți să filtrezi „zgomotul de fond”, să te concentrezi pe ceea ce contează. Într-un meci, nu te lupți cu publicul, ci cu tine însuți.
Calmul nu vine peste noapte. Este rezultatul multor ani de experiență, al situațiilor-limită în care ai fost pus și din care ai învățat. Cu timpul, îți antrenezi mintea să se concentreze doar pe ceea ce contează: faza, regula, decizia corectă. Iar când știi că ai făcut tot ce ține de tine, liniștea apare natural.
- Ce v-a motivat cel mai mult în perioada în care ați condus AJF Argeș?
A fost o perioadă intensă, dar plină de sens. M-a motivat ideea de a lăsa ceva în urmă – o structură solidă, o echipă de oameni care să creadă în fair-play și în muncă serioasă. Cred că în sport, ca și în viață, nu există rezultate fără educație. Am încercat să transform AJF Argeș într-o platformă de formare, nu doar într-un organizator de competiții.
- Cum s-a schimbat fotbalul local în ultimii ani?
S-a profesionalizat mult. Avem mai multe proiecte, mai multă transparență și o generație de tineri care vor performanță. Fotbalul argeșean are din nou spirit și ambiție.
Bineînțeles, mai sunt și provocări – problemele de infrastructură, dificultățile financiare ale cluburilor mici, migrația tinerilor. Dar, per total, direcția este bună. Se investește mai mult în baze sportive, iar comunitățile locale încep să înțeleagă importanța sportului. Eu cred că viitorul fotbalului argeșean depinde de curajul de a susține proiecte pe termen lung.
- Ce calitate considerați esențială pentru un lider?
Să fie echilibrat. Să știe când să asculte și când să decidă. Să nu se lase condus de emoție, ci de principii. Într-o lume în care toți vor să se facă auziți, un lider bun nu ridică vocea, ci standardul.
- Ce sfat ați oferi tinerilor care vor să intre în arbitraj?
Să o facă din pasiune, nu pentru glorie. Arbitrajul te formează ca om, te învață disciplină, stăpânire și curaj. Și, mai ales, te învață să fii drept – chiar și atunci când e greu.
Dacă intră în arbitraj cu dorința de afirmare rapidă, se vor pierde repede. Dar, dacă o fac din dragoste pentru sport, vor descoperi o carieră care îi va face mai puternici.
- Ce a însemnat pentru dumneavoastră trecerea la arbitrajul VAR?
A fost o provocare. Tehnologia schimbă totul – ritmul, modul de decizie, responsabilitatea. VAR-ul este un instrument care ajută, dar nu înlocuiește omul. Decizia finală rămâne la tine, iar presiunea este uriașă. Totuși, cred că a adus mai multă echitate și a redus greșelile flagrante. Este un pas firesc spre modernizarea arbitrajului și spre un fotbal mai transparent.
- Cum reușiți să separați viața personală de cea profesională, într-un domeniu atât de tensionat?
Nu e ușor, dar e necesar. Când ajung acasă, încerc să las totul la ușă. Familia este locul unde mă reconectez, unde nu contează rezultatele sau deciziile. În arbitraj, trăiești intens, dar nu poți rămâne mereu în tensiune. Ai nevoie de momente de liniște, de oameni dragi care te ajută să-ți amintești pentru ce faci totul.
***
Acest interviu face parte din ediția 2025 a catalogului „Cei mai puternici oameni din Argeș”.
Tema anului a fost „Arta de a învinge”, iar proiectul editorial realizat de publicația Ancheta reprezintă un reper pentru comunitatea argeșeană, reunind, de 20 de ani, personalități din toate domeniile fundamentale ale societății.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
