Piteșteanul Răzvan Toma – de la deadline la mâncarea gătită cu sens
Are 37 de ani, este piteștean și a schimbat viața de corporatist cu cea de producător. Pare clișeic la prima vedere, însă povestea lui Răzvan Toma iese din tipare. Marea schimbare – decizia de a trece de la corporație la antreprenoriat – a venit în momentul în care a devenit tată. De altfel, așa își începe și prezentarea pe site-ul brandului său, Mama Lola.
„Când am devenit părinți, ne-am pus foarte serios problema unei alimentații cât mai sănătoase, atât pentru noi, cât și pentru băiețelul nostru. Începusem să căutăm produse fără aditivi, fără E-uri, cât mai curate. Atunci s-a născut pentru prima dată ideea de a cultiva, la țară, la Negrași, la mamaia mea, legume și fructe. Eu am copilărit acolo. Sunt născut în ’89 și, pe vremea aceea, mamele nu aveau dreptul la concediul de doi ani, așa că ai mei m-au dus la Negrași și primii patru ani din viață i-am trăit la mamaia mea.”
Niculina Mozăceanu, bunica sa, a fost educatoare și, la nevoie, învățătoare în sat.
„Mamaia era cunoscută drept Lola, de aici și numele brandului nostru. Este un nume dedicat ei, dar și mamei mele, Doina, care este principalul bucătar al produselor noastre. Cred că este, într-un fel, o întoarcere la rădăcini. Tataie a fost inginer agronom și, încă de mic, îmi povestea și îmi arăta plante, legume, pomi fructiferi.”
Astăzi, familia împarte timpul între București și Negrași.
„Încă nu ne-am mutat la țară. Familia este la București, așa că stăm trei-patru zile la Negrași și trei-patru zile în Capitală. Am norocul că locuiesc la intrarea în București și fac aproximativ o oră cu mașina.”
De la ASE la doctorat în horticultură
Parcursul său universitar nu a fost întâmplător. După ce a absolvit Academia de Studii Economice și a lucrat în mediul corporatist – inclusiv în cadrul Société Générale, „mama lui BRD”, cum îi place să spună – Răzvan Toma a ales un nou drum. Are un masterat în horticultură și este, în prezent, doctorand la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București.
„Lucrez la tema de doctorat și dezvolt un fertilizant cât mai natural pentru pruni. Activitatea de cercetare o desfășor inclusiv la Institutul de la Mărăcineni.”
Pasiunea pentru agricultură și pentru afacerea familiei este evidentă.
„Este tot timpul ceva de învățat. Am legat prietenii cu colegii de masterat și de doctorat, mulți dintre ei provenind din familii cu ferme sau afaceri în domeniu. De la unii dintre colegi, care au culturi de legume, am achiziționat vinete sau ardei atunci când producția noastră nu a fost suficientă. Comunicăm, ne sfătuim, evoluăm împreună.”
„Mama mea este principalul bucătar”
Brandul Mama Lola produce mâncare tradițională din legume bio, gătită la foc de lemne, în tuciuri de fontă.
„Rețetele făcute de mama sunt cele moștenite de la mamaia mea. Moștenirea ei este și casa, și livada. Noi am făcut o extindere, am renovat și am adaptat spațiul pentru noua bucătărie. În prezent avem un singur cuptor pentru sigilat borcanele și producem la o capacitate maximă de 200 de borcane pe serie. Dacă vom mări producția, va trebui să achiziționăm încă un cuptor.”
În portofoliu se regăsesc fasole bătută, varză călită, zacuscă de dovlecei, salată de sfeclă roșie cu hrean, dulceață de afine și de zmeură, murături asortate, castraveți murați, dulceață de gutui.
Produsul-surpriză din bucătăria Mama Lola este însă adjika – în variantă dulce și picantă. Termenul provine din zona Caucazului, unde însemna inițial „sare”, fiind ulterior asociat, în limba rusă, cu noțiunea de condiment.
„Ideea de a face adjika mi-a dat-o un prieten moldovean. Am zis să facem și varianta dulce, nu doar picantă, pentru a-i putea da și băiețelului nostru cu paste. Este un produs mai atipic, dar foarte gustos.”
Comenzi în UE și colaborări cu băcănii
Răzvan Toma este la început de drum. Primele vânzări au fost realizate în octombrie anul trecut, la un târg din Capitală.
„Primele borcane le-am vândut la Târgul lui Manuc, în București. Am văzut bucuria oamenilor care le-au deschis și le-au gustat. A fost și satisfacție, dar și un plus de încredere că facem ceea ce trebuie. Am vândut atunci 400 de borcane.”
Publicul-țintă este format din cei care apreciază mâncarea tradițională autentică și modul în care aceasta este gătită. Ulterior, după finalizarea site-ului și stabilirea detaliilor de colaborare, brandul s-a adresat și unui public mai larg.
„Producem și pentru românii din diaspora, pentru cei cărora le este dor de casă și de mâncarea românească. În același timp, colaborăm cu băcănii care comercializează produsele noastre. Avem discuții inclusiv cu Carrefour și cu Jam și sperăm să concretizăm cât mai curând.”
„Pentru o societate dezvoltată, trebuie să investim în copii”
Un alt proiect de suflet pentru Răzvan Toma vizează copiii din comunitatea din Negrași. Nu este la primul business – după facultate, a deschis la Pitești, împreună cu câțiva prieteni, o afacere cu scutere electrice și trotinete. Experiența nu a avut succes, iar perioada petrecută ulterior în mediul corporatist s-a dovedit utilă în dezvoltarea actualei afaceri.
Astăzi, în postura de tată și antreprenor, își dorește să întoarcă ceva comunității în care a copilărit.
„Donăm câte un leu din fiecare borcan vândut pentru copiii din comunitate și sprijinim școala și grădinița din sat. Este și în amintirea mamaiei, dar și pentru că eu și familia mea credem cu tărie că, pentru a avea o societate dezvoltată, trebuie să investim bani, timp și educație în copii.”
A început cu 100.000 de euro din fonduri proprii, iar ulterior a obținut fonduri europene cu ajutorul cărora a achiziționat un tractor pentru terenul moștenit. Drumul nu este unul ușor, însă încrederea în propriile forțe, sprijinul familiei și munca depusă zi de zi în bucătărie sunt ingredientele unui business cu șanse reale de succes.
Așa cum spune chiar el: „Mama Lola este mâncare. Dar este și misiune. Și familie. Și rădăcină.”
Material realizat de Celestina Dobricescu
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
