Se distinge printr-un profil profesional complex în tabloul tinerei generații de manageri, un profil construit la intersecția dintre erudiția istorică și performanța managerială. Managerul Muzeului Județean Argeș, Cornel Popescu, este un istoric rafinat, dar și un director eficient, găsind, în toți acești ani, formula de a îmbina competența și rigoarea specifice pregătirii sale academice cu o strategie modernă asupra valorificării patrimoniului cultural al Argeșului.
A devenit director al Muzeului Județean Argeș la doar 29 de ani, după ce a câștigat concursul pe baza unui plan de management evaluat foarte minuțios. Absolvent al Facultății de Istorie-Muzeologie, are o formare academică solidă, fiind lector universitar doctor și implicându-se activ în formarea unor generații de tineri specialiști în istorie și muzeologie.
Ca manager, a coordonat cele mai ample și complexe proiecte de reabilitare și modernizare a edificiilor din patrimoniul Muzeului, contribuind astfel decisiv la consolidarea și punerea în evidență a unor comori greu de evaluat din punct de vedere istoric, cultural și turistic pentru județul Argeș și pentru România.
- Cum definiți succesul astăzi, când ați confirmat deja, și ce refuzați acum, după ani de muncă, să mai sacrificați pentru el?
Astăzi definesc succesul prin impactul real pe care muzeul îl are asupra comunității: relevanță culturală, public divers și respect pentru patrimoniu. După ani de muncă, refuz să mai sacrific calitatea, rigoarea profesională și echilibrul echipei pentru rezultate rapide sau vizibilitate de moment. Succesul durabil se construiește în timp, cu responsabilitate și consecvență.
- Care a fost momentul în care ați decis că, în traseul dumneavoastră, vreți să ieșiți din zona de confort a unui simplu executant și să vă asumați responsabilități de leadership?
Atunci când am realizat că pot contribui la direcția instituției și la deciziile care îi definesc evoluția, nu doar la activitatea curentă.
- Care a fost testul de maturitate pentru dumneavoastră în domeniul în care ați ales să construiți și ce ați simțit că sunteți obligat să demonstrați?
Testul de maturitate a fost momentul în care a trebuit să iau decizii dificile, cu efect pe termen lung asupra instituției, asumându-mi atât riscurile, cât și consecințele. Am simțit că trebuie să demonstrez consecvență, capacitatea de a construi pe termen lung și respect față de misiunea publică a muzeului, chiar și atunci când contextul nu era tocmai favorabil.
- Care a fost cea mai grea decizie pe care ați luat-o până acum și ce ați învățat din ea?
Stabilirea unor priorități clare, inclusiv renunțarea la inițiative care nu erau sustenabile. Am învățat că direcția este mai importantă decât acumularea de proiecte.
- Cum arată, în opinia dumneavoastră, un leadership responsabil într-o societate setată pe așteptări nerealiste?
Un leadership care explică limitele, respectă regulile și construiește în timp, chiar dacă acest lucru nu aduce rezultate imediate.
- Într-un context economic și social tot mai imprevizibil, ce decizie luată în ultimii ani v-a scos complet din zona de confort, dar v-a definit profilul profesional?
Hotărârea de a continua proiecte mari de investiții în patrimoniu, chiar și în perioade în care incertitudinea era ridicată. A fost o alegere care a presupus asumare și răbdare, dar care a clarificat direcția instituției.
- Cum vă raportați la așteptările tot mai mari de la generația dumneavoastră?
Cu realism. Încerc să răspund prin muncă constantă și decizii asumate, nu prin promisiuni.
- Care este cea mai mare provocare pentru această nouă generație de lideri pe care o reprezentați: să crească, să țină ritmul cu schimbările accelerate sau să își păstreze valorile? De ce?
Cea mai mare provocare este să își păstreze valorile în timp ce cresc și țin pasul cu schimbările accelerate. Ritmul poate fi învățat, iar creșterea este un proces, dar valorile sunt reperele care dau coerență deciziilor pe termen lung. Fără ele, adaptarea devine o succesiune de reacții, nu un act de leadership.
- Dacă ați putea schimba un singur lucru în lumea în care va crește viitoarea generație de lideri, care ar fi acela și de ce?
Aș schimba modul în care sunt tratate instituțiile culturale, astfel încât să fie privite ca parte esențială a educației și dezvoltării comunității, nu ca o preocupare secundară.
- Tehnologia și inteligența artificială schimbă rapid regulile jocului. Unde trasați limita dintre eficiență și pierderea controlului uman?
Limita este acolo unde decizia nu mai este înțeleasă sau asumată de om. Tehnologia trebuie să sprijine munca, nu să înlocuiască responsabilitatea.
***
Această prezentare este parte a proiectului NextGeneration – un proiect editorial Ancheta dedicat prezentării personalităților care reflectă cel mai bine reușita noii generații de specialiști, antreprenori, oameni politici și manageri publici din județul Argeș.
Ne propunem, prin acest proiect, să promovăm exemple de bună practică, mesaje și analize ale celor care au reușit în domeniul lor, pentru a încuraja dezvoltarea de competențe, încrederea tinerilor într-un viitor bun în România și repere de succes pentru toate domeniile esențiale din viața societății argeșene.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
