Parcursul profesional al deputatului PSD de Argeș Remus Mihalcea pornește din medicină, domeniul în care și-a construit identitatea profesională înainte de a intra în viața publică. Medic la Spitalul Clinic Colentina din București, unul dintre centrele medicale importante ale Capitalei, Remus Mihalcea a lucrat ani buni în contact direct cu pacienții, experiență care i-a oferit o perspectivă concretă asupra problemelor din sistemul de sănătate românesc.
Format într-un mediu medical exigent și recunoscut de pacienți pentru empatia sa, Remus Mihalcea a făcut ulterior pasul către politică, convins că multe dintre dificultățile întâlnite în spitale nu pot fi rezolvate doar în sala de consultații, ci și prin decizii la nivel legislativ. Astăzi, în calitate de deputat PSD de Argeș și vicepreședinte al Comisiei pentru Sănătate și Familie din Camera Deputaților, el încearcă să aducă în spațiul politic rigoarea și responsabilitatea pe care medicina le impune în relația cu pacienții.
Cum definiți succesul astăzi, când ați confirmat deja, și ce refuzați acum, după ani de muncă, să mai sacrificați pentru el?
La acest moment, percep succesul diferit față de începutul carierei mele. Dacă la început succesul însemna performanță profesională și confirmare, astăzi îl văd ca pe un echilibru între ceea ce construiești și felul în care rămâi ca om. Pentru mine succesul înseamnă să știu că munca mea produce rezultate reale pentru oameni, fie că vorbim despre pacienți, despre comunitate sau despre proiecte care schimbă ceva în bine.
După ani de muncă, am învățat că există lucruri pe care nu merită să le sacrifici pentru niciun succes profesional. Echilibrul personal și valorile în care cred: familia, integritatea și respectul față de oameni. Acestea sunt repere pe care aleg să le păstrez nealterate, indiferent de context.
Care a fost testul de maturitate pentru dumneavoastră în domeniul în care ați ales să construiți și ce ați simțit că sunteți obligat să demonstrați?
Pot spune că adevăratul test de maturitate a fost momentul în care am înțeles că medicina nu înseamnă doar competență profesională, ci și responsabilitate umană. În spital vezi zilnic oameni aflați în momente vulnerabile ale vieții lor, iar acolo nu există loc pentru superficialitate.
Am simțit că trebuie să demonstrez că pot rămâne un medic apropiat de oameni, indiferent de poziția profesională sau publică pe care o ocup. Mai târziu, când am intrat în viața publică, testul a fost altul: să arăt că un medic poate aduce aceeași rigoare, empatie și responsabilitate pe care le are în fața pacientului în politică.
Într-un context economic și social tot mai impredictibil, ce decizie luată în ultimii ani v-a scos complet din zona de confort, dar v-a definit profilul profesional?
Una dintre deciziile care m-au scos cel mai mult din zona de confort a fost asumarea unui rol activ în viața publică. Medicina îți oferă o carieră stabilă, un drum profesional clar. Politica, în schimb, este un spațiu mult mai complex, unde deciziile sunt analizate, criticate și puse constant sub presiune.
Am ales însă să fac acest pas pentru că am simțit că experiența mea medicală poate contribui la schimbarea unor lucruri în sistemul de sănătate. Nu a fost o decizie simplă, dar a fost una care mi-a definit profilul profesional: acela de medic care nu doar tratează problemele, ci încearcă să schimbe și sistemul în care ele apar.
Care este cea mai mare provocare pentru această nouă generație de lideri pe care o reprezentați: să crească, să țină ritmul cu schimbările accelerate sau să își păstreze valorile? De ce?
Consider că cea mai mare provocare nu este nici ritmul schimbărilor, nici presiunea performanței, ci capacitatea de a rămâne fidel valorilor personale într-o lume care se schimbă foarte repede.
Trăim într-o perioadă în care informația circulă rapid, deciziile se iau sub presiune și există tentația de a merge pe scurtături. Pentru noua generație de lideri, adevărata provocare este să crească profesional fără să piardă reperele morale: sinceritatea, responsabilitatea și respectul față de oameni.
În opinia mea, liderii care vor rezista în timp sunt cei care reușesc să țină pasul cu schimbarea fără să își piardă busola.
Dacă ați putea schimba un singur lucru în lumea în care va crește viitoarea generație de lideri, care ar fi acela și de ce?
Mi-aș dori să schimbăm narativul în România și aș încerca să construim o societate în care încrederea și meritul să conteze mai mult decât orice alt criteriu.
Tinerii au nevoie să simtă că munca, educația și implicarea sunt răsplătite corect. Atunci când există recunoaștere pe baza competențelor și încredere în instituții, oamenii sunt mai motivați să contribuie, să rămână în țară și să construiască aici.
Cred că responsabilitatea generației noastre este să creeze un context în care cei care vin după noi să aibă mai multe oportunități și mai puține obstacole artificiale.
***
Această prezentare este parte a proiectului NextGeneration – un proiect editorial Ancheta dedicat prezentării personalităților care reflectă cel mai bine reușita noii generații de specialiști, antreprenori, oameni politici și manageri publici din județul Argeș.
Ne propunem, prin acest proiect, să promovăm exemple de bună practică, mesaje și analize ale celor care au reușit în domeniul lor, pentru a încuraja dezvoltarea de competențe, încrederea tinerilor într-un viitor bun în România și repere de succes pentru toate domeniile esențiale din viața societății argeșene.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
