Creșterea accelerată a prețurilor la carburanți a reaprins o dezbatere sensibilă în spațiul public: cât trebuie să intervină statul și unde începe populismul. Premierul Ilie Bolojan a respins ideea unor măsuri rapide de reducere a prețurilor, invocând riscul „soluțiilor populiste”, în timp ce din zona PSD au venit reacții ferme, care cer intervenții mai dure și chiar sancțiuni în cazul în care instituțiile nu își fac treaba.
Deputatul PSD Cătălin Mîndroc solicită premierului Ilie Bolojan să își asume fără întârziere deciziile necesare pentru limitarea efectelor acestor scumpiri, avertizând că lipsa unei reacții ferme riscă să agraveze situația.
„PSD îi cere premierului Ilie Bolojan să decidă rapid asupra măsurilor propuse pentru limitarea creșterii prețurilor la combustibili. Suntem într-un context internațional complicat, iar România nu își permite să piardă timp”, a declarat deputatul argeșean.
Potrivit acestuia, soluțiile există deja la nivel guvernamental, fiind propuse de miniștrii PSD încă de la începutul acestei crize, însă implementarea lor este blocată. „Măsurile au fost înaintate de miniștrii PSD de la Energie și Agricultură încă de la debutul acestei situații. Problema este că ele sunt în continuare blocate la nivel guvernamental, din lipsă de asumare”, a subliniat Cătălin Mîndroc.
Deputatul atrage atenția că fiecare zi de întârziere are consecințe directe, atât asupra populației, cât și asupra mediului economic. „În timp ce alte guverne acționează ferm pentru a-și proteja cetățenii și economia, România pierde timp prețios. Fiecare zi de întârziere înseamnă mai multă presiune pe oameni și mai multă incertitudine pentru companii”, a spus domnia-sa.
În opinia sa, intervenția statului nu trebuie privită ca o opțiune politică, ci ca o necesitate în momente de criză. „Nu vorbim despre măsuri populiste, ci despre reacții normale într-un context economic dificil. Statul are obligația să intervină atunci când piața generează efecte care afectează direct nivelul de trai”, a explicat deputatul PSD.
Mîndroc consideră că lipsa unei decizii rapide transmite un semnal de ezitare, într-un moment în care predictibilitatea este esențială. „Oamenii au nevoie de stabilitate, iar mediul economic are nevoie de claritate. Orice întârziere sau indecizie nu face decât să amplifice problemele existente”, a punctat acesta.
Pe fondul volatilității piețelor internaționale și al presiunilor inflaționiste, tema prețurilor la combustibili devine una centrală în agenda publică, cu implicații directe asupra costurilor de transport, a prețurilor la produse și, implicit, asupra puterii de cumpărare. În acest context, deputatul PSD insistă că Guvernul trebuie să treacă de la analiză la acțiune. „Nu mai este timp pentru ezitări. Măsurile există, trebuie doar asumate și aplicate. Este responsabilitatea Guvernului să intervină atunci când cetățenii și economia sunt afectați”, a concluzionat Cătălin Mîndroc.
Cătălin Gherzan: „Statul nu poate sta cu mâinile în sân când prețurile scapă de sub control!”
Creșterea prețurilor la combustibili, pe fondul tensiunilor internaționale din piața petrolului, a readus în mod clar în prim-plan presiunea asupra Guvernului de a interveni rapid pentru protejarea populației și a economiei.
În acest climat tensionat, omul de afaceri piteștean Cătălin Gherzan vine cu o poziție echilibrată, dar fermă, situată între cele două extreme. „Înțeleg foarte bine de ce există reticență față de măsuri care sună bine, dar nu au acoperire. Am mai trecut prin asta. Dar, în același timp, înțeleg și frustrarea oamenilor când văd cum cresc prețurile și nu pare că există nicio reacție reală din partea statului”, spune Cătălin Gherzan.
Antreprenorul atrage atenția că apelul constant la „piața liberă” nu poate deveni o scuză pentru lipsa de acțiune. „Nu poți să te uiți la ce se întâmplă la pompă și să spui că nu e nimic de făcut. Nu poți să le explici oamenilor, la nesfârșit, că totul ține de piață, în timp ce ei simt direct în buzunar aceste creșteri. Statul nu este doar un observator.”
În opinia sa, problema nu este neapărat dacă statul intervine sau nu, ci cum o face. „Intervenția nu înseamnă neapărat plafonări sau măsuri spectaculoase. Dar înseamnă prezență. Înseamnă controale reale, verificări, explicații clare. Dacă există suspiciuni de speculă, trebuie lămurite. Dacă există derapaje, trebuie corectate. Altfel, mesajul transmis este că oricine poate face orice.”
Gherzan vorbește și despre o problemă mai profundă: ruptura de încredere dintre cetățean și instituții. „Când oamenii aud că prețurile ar trebui să fie într-un anumit interval, iar realitatea de la pompă e alta, apare o fisură. Acea fisură nu e doar economică, e una de încredere. Iar încrederea, odată pierdută, se recuperează greu.”
În același timp, antreprenorul argeșean avertizează că România nu își mai permite nici excese populiste, dar nici blocaje sau indecizii. „Am văzut ce înseamnă promisiunile fără acoperire. Le plătim și acum. Dar la fel de periculos este să nu faci nimic, de teamă să nu fii acuzat de populism. Între cele două există o zonă de responsabilitate. Acolo trebuie să fie statul.”
Pentru mediul de afaceri, spune Cătălin Gherzan, predictibilitatea este esențială, iar lipsa de reacție poate fi la fel de nocivă ca o decizie greșită. „Economia nu funcționează doar pe principii teoretice, ci și pe încredere și stabilitate. Dacă oamenii simt că nu există reguli sau că nimeni nu le apără interesele legitime, efectele se duc mai departe, în consum, în investiții, în tot.”
În final, mesajul său este unul simplu, dar apăsat: „Nu orice intervenție e populism. Dar nici orice pasivitate nu e responsabilitate. Statul trebuie să știe diferența și, mai ales, să aibă curajul să acționeze atunci când este nevoie.”
Sursă foto: ediția tipărită.
Material realizat de redacția Ancheta.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
