Controversa privind contractele pentru vaccinurile anti-COVID capătă o nouă dimensiune politică, după decizia instanței din Bruxelles care obligă România să plătească sume considerabile pentru doze contractate, dar neutilizate. În timp ce PSD pune responsabilitatea pe achizițiile realizate în perioada pandemiei, USR contestă această interpretare și susține că problema reală ține de modul în care aceste contracte au fost gestionate ulterior.
Senatorul USR Narcis Mircescu afirmă că România plătește astăzi nu atât pentru deciziile luate în contextul de urgență sanitară, cât pentru lipsa de reacție de după. „România nu plătește pentru că a cumpărat vaccinuri într-un moment de criză, ci pentru că nu a știut să-și apere interesele când a avut ocazia. Alte state au renegociat, au redus volumele și au limitat pierderile. Noi nu”, susține președintele USR, Narcis Mircescu.
Tema renegocierii contractelor este una centrală în argumentația USR. Potrivit pozițiilor exprimate de foștii responsabili din domeniul sănătății, la nivel european a existat o oportunitate de ajustare a contractelor cu producătorii de vaccinuri, pe fondul scăderii cererii și al acumulării de stocuri. Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, a susținut că România ar fi putut beneficia de aceleași mecanisme utilizate de alte state: reducerea numărului de doze, eșalonarea livrărilor sau flexibilizarea condițiilor contractuale. În opinia sa, refuzul de a intra în acest proces de renegociere a generat costuri suplimentare semnificative pentru bugetul public. Aceeași linie este susținută și de către deputatul Emanuel Ungureanu, care a depus o plângere la DNA în legătură cu modul în care a fost gestionată această situație, invocând pierderi de sute de milioane de euro ce ar fi putut fi evitate.
În această cheie, Narcis Mircescu vorbește despre o „fereastră ratată” la nivel guvernamental: „A existat un moment în care România putea să-și reducă expunerea financiară. Nu vorbim de ipoteze, ci de soluții aplicate deja în alte țări. Diferența este că acolo s-a negociat, iar la noi nu.”
Contextul general rămâne însă unul complicat. Contractele pentru vaccinuri au fost semnate într-o perioadă în care incertitudinea era maximă, iar presiunea pentru asigurarea accesului rapid la doze era uriașă. În acel moment, multe state au optat pentru volume mari, ca măsură de siguranță. Ulterior însă evoluția pandemiei și scăderea interesului pentru vaccinare au schimbat radical datele problemei. Stocurile au crescut, iar necesarul real a devenit mult mai mic decât estimările inițiale.
De aici și diferențele de abordare între state: unele au reușit să ajusteze contractele, altele nu. USR susține că responsabilitatea trebuie împărțită între deciziile inițiale și cele ulterioare, dar insistă că momentul decisiv a fost cel al renegocierii. „Nu putem judeca deciziile luate în plină pandemie cu mintea de astăzi. Dar putem judeca ce s-a întâmplat după aceea. Iar acolo vedem lipsă de reacție și o oportunitate ratată care costă România sute de milioane de euro”, afirmă Narcis Mircescu.
Material realizat de Iulia Bădulescu.
Sursă foto: ediția tipărită
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
3 schimbări majore la Romsilva. Ministra Diana Buzoianu: ”Vom merge în instanță”
