Săptămâna trecută, Piteștiul a devenit, pentru o zi, punctul de întâlnire dintre mediul de afaceri, decidenții politici, administrație, reprezentanți ai Guvernului și diplomați. Prima ediție a evenimentului Argeș Invest a adus în aceeași sală peste 500 de participanți și a deschis o discuție care, pentru județ, nu mai poate fi amânată: cum transformi potențialul într-un proiect economic coerent? Atât pentru județ, cât și pentru România.
Evenimentul, organizat la Hotel Ramada din Pitești, a fost organizat de către senatorul de Argeș Mihai Coteț, vicepreședinte al Senatului României, în colaborare cu [VR:AI] și Diplomacy 360 și a avut drept miză conectarea directă dintre investitori, administrație și mediul economic local. Sala Diamond s-a dovedit neîncăpătoare, gazdele fiind nevoite să suplimenteze numărul de locuri înainte de începerea dezbaterilor.
Printre invitați s-au numărat președintele Senatului, Mircea Abrudean, ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, ministrul Economiei, Irineu Darău, secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Florin Zaharia, secretarul de stat în cadrul Cancelariei Prim-Ministrului Mihnea Drumea, președintele Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior, Daniel Constantin, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai administrației locale, ai industriei și ai corpului diplomatic.
Mihai Coteț: „Ne întâlnim într-un moment care testează încrederea”
În deschiderea evenimentului, Mihai Coteț a vorbit despre nevoia unei platforme reale de dialog, mai ales într-un moment economic și politic tensionat.
„Ne întâlnim într-un moment care testează încrederea. Căderea guvernului a adus neliniște într-un context economic deja fragil. Investitorii privesc cu mai multă atenție, deciziile se cântăresc mai greu, fiecare semnal contează. Exact în astfel de momente se vede diferența. România merge mai departe. Direcția economică rămâne. Angajamentul pentru investiții rămâne. Argeșul duce această continuitate mai departe prin fapte”, a transmis senatorul.
Pentru Mihai Coteț, evenimentul a avut și o dimensiune personală, nu doar politică: „Sunt senator de Argeș. Sunt om de afaceri. Piteștiul este acasă. Aici am învățat ce înseamnă munca, presiunea livrării, responsabilitatea față de oameni și față de rezultate”, a spus acesta.
Mircea Abrudean: „Argeșul este sub potențial”
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a pus încă de la început un diagnostic direct: Argeșul are resurse, experiență industrială și avantaje competitive, dar nu își valorifică pe deplin potențialul.
„Argeșul este sub potențial. Eu vin dintr-un județ binecuvântat, județul Cluj, dar nu binecuvântat cu vreo mină de aur sau cu resurse pe care nu le are Argeșul, ci binecuvântat cu un pic de înțelepciune. Am înțeles că trebuie să profităm de potențialul pe care îl avem”, a spus Abrudean.
Acesta a explicat că modelul Clujului nu trebuie privit cu invidie, ci ca exemplu de strategie construită în timp: „Potențialul Clujului este în zona universitară – 100.000 de studenți, 10 universități. Cei care am fost în conducere am susținut acest potențial. Investițiile vin în Cluj pentru că au deschidere, există parcuri industriale pe care le-am făcut din 2001. Așa avem investiții externe foarte puternice, care generează bunăstare. Este un model care poate fi urmat, nu invidiat”, a subliniat președintele Senatului.
În cazul Argeșului, Mircea Abrudean a indicat nu doar industria auto, ci și zona de producție cu dublă utilizare, civilă și militară, ca direcție strategică.
„Este potențial uriaș în Argeș, nu doar în industria auto. Componenta de dual-use civil-militar are o șansă mare în județul dumneavoastră. Aveți inovare, oameni cu experiență pe care nu-i găsești în altă parte și politicieni care să vă reprezinte interesele în această direcție. Trebuie mai mult dialog, mai multă implicare și mai multe proiecte pe care să le susțineți”, a mai spus Abrudean.
A doua temă majoră abordată de președintele Senatului a fost aderarea României la OCDE, pe care a prezentat-o drept una dintre cele mai importante mize de țară din perioada următoare.
„În toată nebunia aceasta în care ne aflăm, în toată instabilitatea de care nu aveam nevoie, singura rază de speranță este aderarea României la OCDE. Ne aflăm la un pas de aderare, iar decizia politică ar trebui să vină în iunie. Dacă vom depăși acest impas și vom deveni membri alături de cele 38 de state membre, asta ar genera ceea ce nu avem suficient: credibilitate externă. OCDE asta face: oferă bonitate externă, dobânzi mai mici, devenim mai atractivi pentru investitori și ajungem pe harta marilor investitori. Nu se schimbă România imediat după aderare, cum nu s-a schimbat nici după aderarea la UE. Dar este nevoie de timp, de stabilitate, de coerență și de disciplină financiară”, a afirmat Abrudean.
Irineu Darău: „Antreprenorii trebuie să impună mai multe lucruri politicului”
Ministrul Economiei, Irineu Darău, a vorbit despre capacitatea industrială pe termen lung și despre nevoia ca statul să răspundă mai bine cerințelor mediului privat. Acesta a subliniat că antreprenorii au fost, în ultimii ani, puși frecvent în situația de a da dovadă de flexibilitate, răbdare și curaj, însă a venit momentul ca mediul public să ofere ceea ce mediul economic solicită de multă vreme: predictibilitate, reguli clare și deschidere reală.
„Când vorbesc despre o economie rezilientă, insist pe două lucruri: capitalul uman – iar aici, în Argeș, aveți o situație bună, deși în România există o provocare foarte mare legată de competențele adaptate pentru viitor – și adevărata transformare digitală. Cred că trebuie să vină foarte curând acel moment zero în care nici să nu mai promitem digitalizare totală fără să o facem, nici să începem digitalizarea cu ocaua mică”, a declarat Irineu Darău.
Dragoș Pîslaru: „În Argeș, avem 604 proiecte prin PNRR, în valoare de 1 miliard de lei”
Unul dintre cele mai consistente discursuri ale evenimentului a fost susținut de ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, care a prezentat o radiografie a PNRR și a fondurilor de coeziune, cu accent pe situația României și a județului Argeș.
Ministrul a explicat că, la momentul formării Guvernului, în iunie 2025, PNRR era blocat, supracontractat și într-o relație complicată cu Comisia Europeană.
„PNRR era blocat, supracontractat pe o valoare aproape dublă față de banii disponibili și într-un proces de negociere început din 2024, în care Comisia Europeană se săturase de promisiuni de reforme din partea României”, a spus Pîslaru.
„În total, fără prefinanțare, pe partea nerambursabilă, România încasase 4,263 miliarde de euro. Asta era tot ce încasase din PNRR după patru ani de implementare. Lucrurile nu arătau deloc bine”, a spus ministrul.
Potrivit acestuia, în ultimele zece luni, situația s-a schimbat semnificativ.
„Guvernul a renegociat PNRR, a restabilit încrederea Comisiei Europene, a curățat proiectele care nu aveau cum să se termine și pe cele cu probleme de licitație, despre care Comisia Europeană spunea că nu vor trece de audit, și a stabilit un sistem de management și control. Este inexplicabil cum poți să gestionezi peste 20 de miliarde de euro fără sisteme de management, vizualizare și gestiune a datelor”, a declarat Dragoș Pîslaru.
Ministrul a precizat că România a recuperat, în doar zece luni, 350 de milioane de euro din cererea de plată 3 și a securizat încă 2,62 miliarde de euro pe grant.
„Cu alte cuvinte, în patru ani am luat granturi de 4,263 miliarde de euro, iar în zece luni am luat aproape 3 miliarde de euro grant”, a punctat Pîslaru.
În ceea ce privește județul Argeș, datele sunt relevante: 604 proiecte prin PNRR, în valoare de 1 miliard de lei. Dintre acestea, 192 sunt proiecte pe educație, 37 pe sănătate, 154 pe digitalizare, la care se adaugă proiecte de apă și canalizare.
„Este Argeșul cel mai performant pe PNRR? Nu, dar nici nu stă rău. A atras o sumă decentă, dar nu pe măsura potențialului”, a spus ministrul Fondurilor Europene.
Dragoș Pîslaru a atras atenția că, deși PNRR este cel mai discutat, fondurile de coeziune sunt, de fapt, programul cu cei mai mulți bani europeni nerambursabili.
„Politica de coeziune, care oferă 31 de miliarde de euro. Când am venit cu Guvernul Bolojan, absorbția pe coeziune era de 11%. Astăzi este de 30%. România este pe locul 2 în Europa la sume absolut retrase – 9,2 miliarde de euro – și pe locul 9 procentual”, a explicat Pîslaru.
Pentru Argeș, diferența este majoră.
„Pe PNRR, Argeșul are 1 miliard de lei. Pe coeziune are 3,9 miliarde de lei și stă foarte bine. Sunt 184 de proiecte pentru sectorul privat, în valoare de 1,235 miliarde de lei. Banii europeni sunt perfuzii pentru mediul economic”, a afirmat ministrul.
Finanțe: deficit în scădere, investiții publice în creștere
Secretarul de stat în Ministerul Finanțelor, Florin Zaharia, a vorbit despre echilibrele bugetare și despre semnalele transmise mediului economic.
„Anul trecut am redus deficitul bugetar cu 6,7 miliarde de lei, iar execuția bugetară la martie arată o reducere cu 22 de miliarde comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Iar asta s-a făcut pe un fond de creștere a investițiilor publice. Acest lucru este un semnal pentru mediul economic că perioada dezechilibrelor a trecut și ne îndreptăm spre o creștere sănătoasă”, a declarat Zaharia.
Acesta a arătat că România a pornit dintr-un punct dificil, cu investiții străine directe în scădere, deficit bugetar ridicat și reforme neonorate. „În 2022, investițiile străine directe depășeau 10,1 miliarde de euro. În 2024, acestea erau la jumătate, după doi ani de scădere. Aveam deficit bugetar. PNRR era blocat. Aveam o grămadă de angajamente și reforme neonorate. De aici am pornit”, a spus secretarul de stat.
În același timp, acesta a subliniat că investițiile publice au crescut semnificativ.
„În 2021, investițiile publice erau de 60 de miliarde de lei. Astăzi, nivelul este de 165 de miliarde de lei. Și asta într-un context în care a trebuit să reducem deficitul bugetar, dar fără sacrificarea investițiilor”, a adăugat Zaharia.
Daniel Constantin: „Fără proiecte, degeaba vorbim despre potențial”
Președintele Agenției Române pentru Investiții și Comerț Exterior, Daniel Constantin, a dus discuția spre o zonă foarte concretă: Argeșul are nevoie de proiecte clare, prezentabile investitorilor.
„Dincolo de strategie, Argeșul trebuie să genereze proiecte. Ele sunt cele care pot fi vândute mult mai ușor, fie de ARICE, fie de guvern, fie de atașații economici. Fără proiecte, degeaba vorbim noi despre potențial, la modul general”, a spus acesta.
Daniel Constantin a atras atenția asupra greutății industriei auto în economia românească.
„Din 96 de miliarde de euro, cât reprezintă valoarea exporturilor românești la nivelul anului 2025, 16 miliarde sunt generate de industria auto. Orice problemă în această zonă generează probleme în economie în ansamblu”, a explicat președintele ARICE.
Acesta a enumerat și direcțiile pe care Argeșul trebuie să se concentreze: cercetare și inovare, infrastructură, conectivitate, capital uman și implicarea autorităților locale.
„Dacă nu avem proiecte cu care să venim în fața investitorilor, capital uman pregătit și avantaje locale, creșterea este dificilă”, a punctat Daniel Constantin.
Olimpia Doru: „Argeșul este un pol industrial, dar trebuie să devină un pol regional”
Olimpia Doru, președintele Patronatului Industriilor Argeșene și al Federației Patronale a IMM-urilor Sud Muntenia, a vorbit despre nevoia de retehnologizare și despre importanța unui parteneriat public-privat funcțional.
„Avem nevoie ca acel parteneriat public-privat să funcționeze la propriu. Investitorii găsesc în Argeș tot ce au nevoie. Argeșul este un pol industrial, însă are nevoie să devină un pol regional”, a declarat aceasta.
În opinia sa, digitalizarea, tehnologizarea și automatizarea nu pot fi făcute doar la nivel declarativ.
„Toate acestea necesită un lucru foarte simplu: coerență, drumuri și reguli clare. Nu se construiește nimic doar pe speranță, dar Argeșul are potențial. A demonstrat asta nu doar o dată și nu în momente ușoare”, a afirmat Olimpia Doru.
O direcție strategică importantă a fost deschisă de Răzvan-Marian Pîrcălăbescu, directorul general ROMARM, care a vorbit despre oportunitatea ca Argeșul să intre mai puternic în industria de apărare.
„Argeșul are astăzi extrem de multe companii pregătite și suntem în contact cu ele. Îndreptați-vă atenția și către industria de apărare, pentru că dumneavoastră știți să faceți foarte multe lucruri”, a spus acesta.
Programul SAFE poate deschide, în opinia sa, oportunități importante pentru companiile locale.
„Aveți capacități pe care le putem utiliza dual use, inclusiv pentru drone terestre. Sunt sigur că, dacă putem să facem Dacia la Mioveni, putem să facem un anume drone vehicle tot la Mioveni, bineînțeles împreună cu ROMARM, ca să îl putem echipa și militar. Aveți tot ce vă trebuie”, a spus Pîrcălăbescu.
Energia verde, un nou atu: parc fotovoltaic de mari dimensiuni la Rociu
O altă temă importantă a fost energia. La Rociu se implementează unul dintre cele mai mari proiecte fotovoltaice din sudul României, prezentat de Isabella Banu, cofondator Green Energy Movement.
„Argeșul se transformă rapid într-un punct vital pe harta energetică a României. Green Energy Movement susține această transformare printr-un proiect de o anvergură fără precedent, ce se întinde pe o suprafață de peste 350 de hectare”, a declarat Isabella Banu.
Proiectul include șapte centrale fotovoltaice independente, interconectate prin trei stații de transformare, cu punct final de conexiune într-o stație nouă de 400 kV.
„Noi nu dezvoltăm doar un parc solar, ci un hub care va asigura stabilitate și energie verde pentru întreaga regiune”, a precizat aceasta.
Diplomații: investițiile vin acolo unde există încredere și predictibilitate
Panelul dedicat diplomației economice a adus la aceeași masă ambasadori și reprezentanți diplomatici ai Franței, ai Germaniei, ai Italiei, ai Israelului, ai Marii Britanii, ai Coreei de Sud, ai Japoniei și ai Canadei, care au transmis, în esență, același mesaj: investițiile nu vin doar pentru poziționare geografică sau tradiție industrială, ci acolo unde există proiecte clare, administrație proactivă, infrastructură, energie, capital uman, transparență și predictibilitate.
Fie că au vorbit despre modelul Dacia-Renault, despre experiența germană în industria auto, despre „Valea motoarelor” din Emilia-Romagna, despre educația și infrastructura care au dus Coreea de Sud în topul economiilor lumii sau despre legătura dintre energie și inteligență artificială, diplomații au indicat aceeași direcție: Argeșul are potențial, dar trebuie să-l transforme în ofertă concretă pentru investitori.
Concluzia primei ediții Argeș Invest este simplă: județul are industrie, tradiție de producție, resursă umană și poziționare strategică, dar următorul pas ține de proiecte, coordonare și continuitate. Dialogul a început. Dezvoltarea depinde de capacitatea de a-l transforma în rezultate reale.
Green Energy Movement a prezentat în premieră la Argeș Invest Proiectul fotovoltaic Rociu, un pipeline de 350,4 MW solar și 1400 MW stocare
Green Energy Movement a participat, în calitate de partener, la prima ediție a evenimentului ARGEȘ INVEST, un hub de referință pentru mediul de business din Argeș, dedicat conectării directe dintre investitori, autorități și mediul economic local. Evenimentul care a adunat peste 500 de participanți a fost organizat de senatorul PNL de Argeș, Mihai Coteț, vicepreședinte al Senatului României, sub Înaltul Patronaj al Președintelui Senatului României.
Green Energy Movement este un grup olandezo-român, dedicat energiei regenerabile din care face GEM Europe Project o companie românească prin care se dezvoltă proiectul fotovoltaic Rociu, un pipeline de 350,4 MW solar plus o stocare (BESS-Battery Energy Storage System) de 1400MW. Dezvoltarea acestui proiect a început în urmă cu aproape 3 ani și se apropie de cea mai importantă etapă a sa, aceea de ready to build. Cu experiență în domeniul energiei solare în Olanda, echipa mixtă formată din români și olandezi, reunește experți în energie, avocați cu experiență în fuziuni și achiziții (M&A), dar și specialiști în strategie și analiză de piață.
„Sunt onorat să lucrez în această echipă, alături de partenerii noștri Jordy Slats, creierul acestui grup, Thomas Stok, care aduce o vastă expertiză de business din Olanda, de Mitchell Sweering, liderul nostru tehnic, cu o experiență profundă în industria solară olandeză și de Isabella Banu, alături de care coordonez operațiunile locale. Sunt oameni buni, de încredere, foarte serioși și dedicați proiectului Rociu”, a precizat Cătălin Andrei, country strategist GEM Europe Project.
Complexitatea tehnică a proiectului este definită de integrarea a 7 centrale fotovoltaice independente, interconectate prin 3 stații de transformare de 110/33kv, având punctul final de conexiune într-o stație nouă de 400 kV. Structura proiectului este un hibrid de 350.4 MWp solar, susținut de un sistem de stocare de tip BESS de 1400 MWh. GEM Europe Project nu dezvoltă doar un parc solar, ci construiește o infrastructură energetică critică, un hub care va asigura stabilitate și energie verde pentru întreaga regiune, a completat country strategist-ul companiei.
3 milioane de euro – investite în România
Cu un model de business care îmbină rigoarea internațională cu respectul pentru comunitatea locală, Green Energy Movement a investit 3 milioane de euro în proiecte fotovoltaice în România. În Arad, anul acesta, o companie românească va demara construcția unui parc fotovoltaic de 32 de MW în care grupul Green Energy Movement a investit pentru dezvoltare.
„Până în prezent, compania noastră a investit aproape 3 milioane de euro în România. Pentru noi, acesta este doar începutul. Noi nu vedem doar terenuri sau proiecte pe hârtie, noi vedem un cluster tehnologic verde care va genera venituri sustenabile și locuri de muncă pentru comunități precum Rociu”, a precizat Isabella Banu, cofondator Green Energy Movement
Argeșul devine atracție investițională pentru soarele său
În urmă cu 3 ani Green Energy Movement prospecta mai multe țări și a analizat potențialul lor economic și solar.
„Cu toate acestea, am ales România dintr-un motiv foarte specific: am văzut o țară care evoluează rapid către statutul de jucător serios, stabil și ambițios pe piața energetică europeană. Suntem aici pentru că avem încredere în stabilitatea acestui mediu și în potențialul României de a deveni un pilon energetic regional. Angajamentul nostru pentru investiția în proiecte fotovoltaice în România este materializat prin Proiectul Fotovoltaic Rociu, aici în județul Argeș — o dezvoltare hibridă masivă de 350,4 MW, integrată cu o capacitate de stocare de 1400 MW”, a spus Jordy Slats.
Succesul acestui proiect, spun dezvoltatorii săi, se bazează pe doi piloni: pe colaborarea excelentă cu instituțiile centrale, cu Primăria Rociu, cu Consiliul Local și pe experiența echipei româno-olandeze. Green Energy Movement este aici să rămână, să construiască și să demonstreze că tranziția verde este cea mai mare oportunitate economică a generației noastre.
Foto: ediția tipărită
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
Olimpia Doru: Argeșul poate deveni unul dintre cele mai puternice exemple economice ale României
