De trei ani, noul corp al Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti, construit pe 6 niveluri cu aproape 10 milioane de euro şi dotat cu aparatură medicală performantă de alte milioane de euro, zace nefolosit în spatele vechii clădiri, din cauza neînţelegerilor de ordin financiar dintre constructor și spital. Investiţia realizată exclusiv cu banii argeşenilor, din bugetul Consiliului Judeţean, a intrat şi în atenţia organelor de cercetare penală – la început DIICOT a fost parchetul care s-a interesat de proiect, apoi dosarul a ajuns la DNA.
În urmă cu două săptămâni, Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional a decis că Spitalul trebuie plătească firmelor Star Trading Impex şi Zeus SA circa 11,2 milioane de lei, bani aferenţi unor situaţii de lucrări neachitate nici până în ziua de astăzi, deşi recepţia lucrării s-a făcut în 2024. Pe lângă aceste sume, însă, Spitalul Judeţean va trebui să mai scoată din vistieria judeţului alte 6 milioane de lei reprezentând penalităţi de întârziere, instituţia fiind finanţată de CJ.
În iunie 2019, Spitalul Judeţean de Urgenţă Piteşti, condus la vremea aceea de managerul Adriana Molfea şi aflat în administrarea Consiliului Judeţean, al cărui preşedinte era atunci dr. Dan Manu, scotea la licitaţie contractul pentru execuţia lucrărilor de construire a unui nou corp de clădire, valoarea estimată a investiţiei fiind de peste 38 milioane de lei fără TVA. În decembrie acelaşi an, era semnat contractul cu câştigătoarea licitaţiei, respectiv asocierea formată din firmele Star Trading Impex, Valah Construct Grup şi Zeus SA, prima dintre companiile menţionate fiind şi lider al acestei asocieri.
În martie 2020, cu doar câteva zile înainte ca în România să fie declarată stare de urgenţă din cauza pandemiei Covid, s-a dat startul lucrărilor, cu mare pompă şi alai.
Nici nu se putea altfel având în vedere că noua clădire urma să adăpostească noile secţii ultramoderne ale Spitalului Judeţean, atât de mult aşteptate de către pacienţii sătui de condiţiile precare existente în cea mai mare unitate medicală din regiune: la parter secția Chirurgie plastică și Arși, la etajul 1 secția de Chirurgie vasculară, la etajul Blocul operator cu Săli de operație chirurgie plastică, electrofiziologie și chirurgie cardiovasculară, la etajele 3 și 4 Cardiologia, iar la subsol morga şi trei adăposturi pentru situaţii de urgenţă.
În mod evident, pandemia a dat peste cap planurile, preţul materialelor de construcţii crescând spectaculos şi ridicând nota de plată a investiţiei. Conform legislaţiei, devizele au fost ajustate la noile preţuri, iar spitalul a asigurat achitarea tuturor situaţiilor de lucrări din bugetul Consiliului Judeţean. În ciuda piedicilor apărute, proiectul părea să se deruleze fără probleme şi pacienţii ar fi trebuit să beneficieze de noile spaţii şi aparatură ca în spitalele din Occident. Până în 2023.
► Percheziţiile care i-au băgat pe funcţionarii publici în sperieţi
Mai 2023. DIICOT desfăşoară percheziţii la şapte primării, la sediile unor firme şi la Spitalul Judeţean Argeş. În cazul spitalului, miza descinderilor părea să fie chiar contractul pentru execuţia noului corp de clădire. Deşi despre acest dosar nu prea s-a mai auzit nimic de atunci şi – cel puţin până acum – nu au existat consecinţe de ordin juridic sau penal ale acestei anchete, din acel moment s-a produs o fractură în relaţia dintre beneficiar şi constructori, din care între timp rămăseseră doar doi – Star Trading Impex şi Zeus SA –, după ce Valah Construct Grup, firma controlată de omul de afaceri Cătălin Nicolau, s-a retras din proiect.
Speriaţi probabil de eventualele implicaţii penale, unii dintre cei care prin natura funcţiei lor ar fi trebuit să-şi pună semnăturile pe documentele din cadrul acestui proiect au ales să sufle şi-n iaurt. Şi nu au mai semnat! Ultimele două situaţii de lucrări nu au mai fost achitate, deşi constructorul executase lucrările pe banii lui, la fel şi actualizările de preţ solicitate de firmele executante ca urmare a creşterii preţurilor la materialele de construcţii.
Încercările repetate ale constructorului de a-şi recupera propriii bani, blocaţi în această investiţie publică, s-au izbit de un zid de refuzuri din partea juriştilor şi a managementului Spitalului Judeţean de Urgenţă, dar şi a conducerii Consiliului Judeţean Argeş, între timp schimbată în urma alegerilor din toamna lui 2020, când preşedinte al administraţiei judeţene a devenit Ion Mînzînă.
Nu au vrut să semneze actul adiţional pentru modificările executate pentru montarea aparaturii medicale, care a venit după ce clădirea fusese deja construită conform proiectului. Fiecare dintre cei 5-6 furnizori de aparatură medicală venea şi cerea modificări de infrastructură, pentru a putea monta aparatura.” – explică Victor Marinescu, managerul companiei Star Trading Impex.
Conducerea CJ – în vizită de lucru pe șantier, cu doar câteva săptămâni înainte de percheziții
Cu toate obstacolele apărute în derularea acestei investiţii, omul de afaceri declară că a reuşit să finalizeze la timp lucrările şi a solicitat la începutul lunii octombrie 2023 să se facă recepţia, trimiţând în acest sens notificare de recepţie, la care reprezentanţii Spitalului Judeţean Argeş nici măcar nu au răspuns. O lună mai târziu, Star Trading Impex SRL a trimis o altă notificare de recepţie, sperând ca de data aceasta să primească un semn. Nimic! Abia după mai bine de jumătate de an, după ce conducerea spitalului a fost schimbată, cel care a semnat recepţia a fost noul manager, Adrian Dumbravă. Banii însă trebuiau să vină de la Consiliul Judeţean. Şi nu au mai venit!
► O investiţie de 10 milioane de euro zace nefolosită
Între timp, clădirea cu patru etaje, complet finalizată şi dotată cu aparatură de ultimă generaţie, continua să zacă abandonată, cu consecinţe dezastruoase. Lăsate în paragină, echipamentele de milioane de euro devin mormane de fier vechi tehnologic înainte de a salva vreo viață: circuitele se degradează ireversibil, consumabilele expiră, iar garanțiile se pierd, transformând investițiile în prejudicii uriașe și sabotând direct dreptul pacienților la supraviețuire.
Faptul că nu i s-au plătit toate lucrările efectuate nu a reprezentat singura neînţelegere de ordin financiar cu spitalul şi cu Consiliul Judeţean. Astfel, la două săptămâni după recepţie, beneficiarul ar fi trebuit să deblocheze constructorului 70% din garanția de bună execuţie – o sumă deloc de neglijat, ţinând cont că această garanţie reprezintă aproape 1 milion de euro! Mai exact 4,4 milioane de lei, pe care Star Trading Impex îi are blocaţi în conturi şi de care nu se poate folosi din cauza refuzului juriştilor Spitalului Judeţean de a semna: „Aici au fost abuzurile juristei de la Spitalul Judeţean, Sorina Bulf. Pur şi simplu, nu au vrut să-mi deblocheze banii!” – mărturiseşte revoltat omul de afaceri Victor Marinescu.
În urmă cu un an, cazul spitalului construit în totalitate şi abandonat a făcut înconjurul ţării, după ce a fost prezentat în cadrul emisiunii „România, te iubesc” ca mostră a modului cum sunt folosiţi banii publici. La momentul respectiv, DIICOT a comunicat reporterilor Pro TV că dosarul a fost transmis către DNA.
► Război la Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional
Cu milioane de euro neîncasate sau blocate, Star Trading Impex a traversat în ultimii trei ani o perioadă extrem de dificilă, compania fiind supusă unei presiuni enorme din partea statului care îşi vrea taxele şi impozitele cu precizia unui ceas elveţian, a furnizorilor care îşi vor banii pentru a nu intra la rândul lor în blocaj şi, nu în ultimul rând, a angajaţilor care trebuiau să-şi încaseze la timp salariile. De altfel, în acest context sensibil, firma a fost nevoită să opereze disponibilizări.
Sătul să aştepte şi cu aproape 3 milioane de euro blocaţi, Victor Marinescu a ales să apeleze la Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional din cadrul Camerei de Comerţ și Industrie a României. Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă CCIR este o instanță privată de elită ce tranșează marile litigii economice, oferind companiilor o justiție rapidă și ultraspecializată, independentă de instanțele de stat. Puterea sa reală rezidă în recunoașterea internațională absolută: hotărârile sale sunt definitive, obligatorii și direct executorii nu doar în România, ci și în peste 160 de state ale lumii prin Convenția de la New York, transformând-o într-un garant global al securității juridice pentru investitorii români şi străini.
În urmă cu două săptămâni, Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional a decis că Spitalul Județean Argeș trebuie să plătească companiilor Star Trading Impex SRL și Zeus SA suma de 11.181.872,91 lei reprezentând contravaloarea ultimelor două situaţii de lucrări neachitate, precum şi actualizările de preţuri solicitate de constructori, la care se adaugă penalităţi de întârziere. Mai exact, pe lângă ceea ce oricum Consiliul Judeţean Argeş, în calitate de ordonator de credite, trebuia să plătească în contul investiţiei, din banii judeţului vor trebui scoase alte milioane pentru penalităţile de întârziere.
Conform calculelor efectuate de experţi în luna martie a acestui an, 6 milioane lei era la momentul respectiv cuantumul acestor penalităţi, echivalentul a peste 1 milion de euro. Şi timpul se scurge, crescând valoarea acestor penalităţi. Decizia Curţii de Arbitraj este definitivă şi obligatorie, putând fi atacată doar cu acţiune în anulare la Curtea de Apel.
► Patronul Star Trading arată cu degetul înspre cei pe care îi consideră vinovaţi
Aşadar, cu 11,2 milioane de lei neachitate şi peste 6 milioane de lei penalităţi, constructorii noului corp al Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti ar avea de încasat peste 17,2 milioane lei de la CJ, Star Trading Impex aşteptând chiar şi în ziua de astăzi, şi deblocarea garanţiilor de bună execuţie de 4,4 milioane de lei:
Am descoperit cu stupoare că, faţă de modelul de contract publicat pe SICAP în cadrul procedurii de atribuire, autoritatea contractantă a operat peste 50 de modificări. Printre ele, au modificat durata perioadei de garanţie de la 5 la 7 ani. Lucru care nu este legal!” – povesteşte Victor Marinescu.
După primirea verdictului Curţii de Arbitraj, omul de afaceri spune că a notificat spitalul şi Consiliul Judeţean cu privire la decizia arbitrilor comerciali, solicitând mai întâi de toate deblocarea garanţiei de bună execuţie. Pentru cei care nu ştiu, aceşti bani nu trebuie plătiţi de autoritatea contractantă. Ei reprezintă o sumă pe care constructorul o are blocată în propriile conturi şi de care nu se poate folosi decât dacă îi dă voie beneficiarul.
În cazul contractelor de lucrări, autoritatea contractantă are obligaţia de a elibera 70% din valoarea garanţiei de bună execuţie, în termen de 14 zile de la data încheierii procesului-verbal de recepţie la terminarea lucrărilor, dacă nu a ridicat până la acea dată pretenţii asupra ei, iar riscul pentru vicii ascunse este minim.
Întrebat cum va acţiona în continuare şi pe cine consideră responsabil pentru situaţia creată, directorul Star Trading Impex, Victor Marinescu, ne-a declarat:
De vină pentru toată această situaţie sunt reprezentantii Spitalului Județean din acel moment, de la manager la jurist, domnul Dan Nicolae, consilierul preşedintelui Consiliului Judeţean, care m-a ameninţat că mă arestează, şi domnul Ion Mînzînă, pentru că aceste abuzuri nu se puteau întâmpla fără știrea și consimțământul domniei-sale. Aşa cum eu nu am dormit liniştit trei ani de zile şi numai eu ştiu cum am reuşit să plătesc salariile angajaţilor şi impozitele la stat – aşa să plătească şi ei acum! Îmi permit să merg până să îi văd în fundul gol pe stradă!
Nu înţeleg de ce eu, Marinescu Victor, şi toţi argeşenii trebuie să plătim pentru incompetenţa unor funcţionari ai statului! Aceste persoane sunt primele responsabile! Vreau să ştiu de ce trebuie să plătim toţi penalităţi de 1 milion de euro. Pentru că nu am fost… prietenos?
În continuare ei susţin că vor face tot felul de comitete şi comisii ca să ia o decizie… Dacă spitalul va cere acţiune în anulare, doar vor tărăgăna restituirea banilor şi, mai mult, vor creşte şi mai mult dobânzile şi penalităţile” – a ţinut să menţioneze omul de afaceri Victor Marinescu, afirmând totodată că ia în calcul şi o plângere penală pentru abuz în serviciu împotriva celor pe care îi consideră vinovaţi.
► Autorităţile publice pregătesc contraatacul
Cele două instituţii publice implicate, în speţă ordonatorul de credite CJ Argeş şi beneficiarul Spitalul Judeţean, nu se grăbesc să aplice decizia Curţii de Arbitraj, fiind decise de altfel să uzeze şi de ultima cale de atac:
Vom vedea ce vom face. Cred că au şi făcut colegii mei o înştiinţare către Consiliul Județean. Până la urmă banii au fost de la ei, au fost lucrările gestionate în acel timp și de ei. Cei care i-au sfătuit să conteste acele lucrări, din motive obiective sau neobiective, vor trebui și de data asta să aibă un feedback la această speță.
Probabil că vom avea o ședință comună săptămâna viitoare cu juriștii de la CJ, cu toată lumea implicată. Mie mi-au trimis decizia, vreo 70 și ceva de pagini, n-am răsfoit-o prea mult că sunt în concediu. Juriștii mi-au spus că avem o cale de atac – probabil că vom apela la aceasta.” – a precizat managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti, Adrian Dumbravă.
Preşedintele Consiliului Judeţean Argeş spune de asemenea că, aşa cum cere şi legea, instituţia pe care o conduce se va folosi de toate căile de atac existente şi explică de ce s-a ajuns la această situație – din perspectiva domniei-sale şi a instituţiilor publice implicate în investiţie:
Când eu am venit preşedinte de Consiliu Judeţean, acest contract era în derulare. Ce am făcut de fapt: noi am refuzat la plată nişte facturi. Noi am considerat că nu sunt corecte. Oamenii fac situaţii de lucrări în care bagă tot ce le trece prin cap şi o comisie hotărăște că nu sunt făcute lucrările respective şi spune: «Pe acestea nu le plătim!»
O comisie de la Spitalul Judeţean, începând cu jurişti, contabili şi aşa mai departe, a zis nu! Probabil şi frica lor…. Au zis: «Ce facem cu asta?»; «Mergem la instanţă!» Cine procedează aşa? Oricine în lumea asta! Ca să ne ferim!” – a precizat preşedintele Consiliului Judeţean Argeş, lăsând de înţeles că toată această situaţie ar fi fost generată şi de faptul că unul dintre partenerii de afaceri ai Star Trading a fost implicat în trecut în dosare ale DNA.
► Curtea de Arbitraj – comparată cu un… stabor!
Preşedintele Consiliului Judeţean explică de ce a refuzat să semneze la rândul său documentele de plată:
Eu am spus clar: dacă oamenii dinaintea mea nu semnează – unul din lanţul acela de şapte semnături până la mine –, eu, Mînzînă, poate să învie şi mama: nu semnez! Şi atunci ne judecăm şi, dacă instanţa hotărăşte că trebuie să plătim – plătim!
Îmi spunea cineva acum: vezi că judecata asta e judecată de stabor. Judecata mare de aici urmează! Vedeţi, pe aici pe la Consiliul Judeţean sunt oameni antrenaţi în chestiuni din astea! Mi-au zis: «Stai liniştit! Boss, nu e nicio nenorocire!»” a povestit Ion Mînzînă, făcând referire la faptul că se bazează în deciziile luate pe sfaturile consilierilor săi foşti judiciarişti ai DNA, printre aceştia numărându-se şi Dan Nicolae.
„Staborul” în cauză – aşa cum acel sfătuitor al preşedintelui CJ a ales să numească Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional – este format din trei dintre cele mai grele nume ale dreptului arbitral din România şi din Europa de Est.
Superarbitrul Cosmin Vasile este doctor în drept, managing partner la una dintre cele mai mari case de avocatură de litigii din țară și arbitru pe listele unor instituții globale de elită, precum cele din Viena (VIAC) și Londra (LCIA). Alături de el au fost Bazil Oglindă – conferențiar universitar, vicepreședinte al Curții de Arbitraj de pe lângă CCIR și autor de tratate de drept privat după care studiază magistrații – și Adrian Rațiu, doctor în drept cu peste două decenii de experiență în litigii comerciale strategice și infrastructură, cotat constant în directoarele juridice internaționale (Legal 500).
Practic, verdictul a fost dat de o instanță formată exclusiv din teoreticieni și practicieni de vârf, ale căror decizii sunt recunoscute la nivel internațional.
► „Câinele moare de drum lung şi noi murim de firmele care sunt îngropate!”
Au trecut trei ani de când investiţia a fost finalizată şi – după cum afirmă managerul firmei Star Trading Impex – constructorii nu şi-au primit toţi banii. Vorbim de sume uriaşe, de ordinul milioanelor de lei, în lipsa cărora multe alte firme aflate într-o situaţie similară ar fi fost de mult îngropate şi fără care omul de afaceri Victor Marinescu a fost nevoit să facă eforturi considerabile pentru a menţine afacerea pe linia de plutire:
„Câinele moare de drum lung şi noi murim de firmele care sunt îngropate! Pentru asta există instanţe de judecată!” – a fost reacţia preşedintelui Ion Mînzînă referitor la perioada financiară dificilă prin care a trecut constructorul Spitalului Judeţean.
Întrebat când crede totuşi că noul corp al Spitalului Judeţean va fi legat de vechea clădire şi va putea să fie folosit, până nu ajunge totuşi o ruină, preşedintele Consiliului Judeţean a spus, citând Legile lui Murphy:
Orice lucru care începe prost se termină şi mai prost! Acest P+4 a plecat cu stângul. Poate oamenii au fost mânaţi de intenţii bune când au făcut proiectul, dar nu întotdeauna lucrurile ies aşa cum ar trebui. Dacă în faza iniţială a proiectului nu s-a gândit nimeni la toate implicaţiile…. Nu ştiu când va fi gata. Anul ăsta sper să începem să lucrăm în spaţiile acestea…”, spune – fără prea mare convingere – preşedintele CJ Argeş.
Cine are dreptate în acest conflict și în ce măsură eventualele decizii administrative, tehnice sau juridice au contribuit la situația actuală este o chestiune pe care o vor lămuri, cel mai probabil, instituțiile competente și procedurile aflate încă în desfășurare. Cert este însă că fiecare lună de întârziere ar putea însemna costuri suplimentare, iar nota de plată ajunge, în cele din urmă, tot la contribuabili.
În timp ce constructorii şi autorităţile duc războaie la diverse instanţe, pacienții continuă să aștepte ca investiția realizată din bani publici să își îndeplinească scopul pentru care a fost construită: acela de a salva vieți, nu de a genera litigii.
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
