Cu peste două decenii de experiență în consultanța pentru fonduri europene și proiecte implementate în numeroase administrații locale, omul de afaceri Remus Brăguță a decis să intre în politică și să se alăture organizației PNL Câmpulung. Spune că a refuzat ani la rând ofertele venite din partea mai multor partide, însă numirea senatorului Mihai Coteț la conducerea interimară a PNL Argeș l-a convins că este momentul să se implice. Într-un interviu acordat ziarului „Ancheta”, Remus Brăguță vorbește despre motivele care l-au făcut să intre în politică, despre problemele municipiului Câmpulung și despre greșelile pe care le fac administrațiile locale atunci când încearcă să atragă fonduri europene.
„Mi se părea că politica este o mocirlă prea mare”
► Domnule Brăguță, aveți o carieră solidă în mediul privat și în consultanța pentru fonduri europene. De ce ați simțit nevoia să faceți pasul spre politică?
– De-a lungul timpului, au mai existat solicitări, însă nu le-am dat curs. În schimb, eram bun prieten cu senatorul Mihai Coteț, actualul președinte interimar al PNL Argeș. Încă de când a intrat în politică îmi spunea: „Hai să ne implicăm, să punem umărul!”. Fiind mai rezervat, i-am răspuns: „Demonstrează-mi că un om cu bune intenții poate face ceva în politică și apoi vin și eu!”.
Am văzut însă că, în doar câțiva ani, a reușit aproape să câștige Primăria Pitești, obținând peste 17.000 de voturi. A fost pus pe lista pentru Senat într-un moment în care puțini credeau că PNL va obține un mandat de senator și a reușit. A ajuns în Senat, iar colegii i-au acordat încrederea de a deveni vicepreședinte al Senatului.
Când a fost numit președinte interimar al PNL Argeș mi-a spus: „Acum e momentul. Ai promis, vino lângă mine să mișcăm lucrurile!”. Și am venit. Pentru că mi-a demonstrat că și oamenii de bună-credință își pot găsi locul într-o zonă atât de des blamată și că, dacă există voință, chiar pot muta munții din loc.
► Spuneți că au mai existat oferte de-a lungul timpului…
– Cu excepția USR, cred că aproape toate partidele m-au ofertat. Dar niciodată nu am putut face acest pas. Mi se părea că politica este o mocirlă prea mare și am preferat să-mi consolidez activitatea în domeniul fondurilor europene, unde lucrez de peste 23 de ani.
În schimb, am sprijinit foarte mulți primari, indiferent de culoarea lor politică. Nu m-am uitat niciodată la carnetul de partid, ci la comunitățile pe care le reprezentau. Oameni buni există peste tot, iar pe mine m-a interesat să îi ajut pe cei care chiar au vrut să facă ceva pentru localitățile lor.
„Elena Laconi mi s-a părut genul de om care vrea să le facă singură pe toate”
► Intrați într-o organizație aflată în opoziție într-un municipiu condus de Elena Lasconi. Este acesta un avantaj sau, dimpotrivă, o provocare?
– Cred că este o provocare. Nu pentru că aș considera că avem în față un primar foarte performant. Din contră, am mari rezerve din acest punct de vedere.
Țin să precizez însă din start că nu intenționez să candidez la Primăria Câmpulung. Vreau doar să fiu alături de echipa liberală, pentru că și Câmpulungul merită să iasă din acest capitol deloc fericit, în care vedem mai multă preocupare pentru imagine decât pentru rezultate.
Primăria Câmpulung are nevoie, înainte de toate, de o echipă. M-am întâlnit de câteva ori cu doamna Lasconi și am observat modul în care lucrează. Mi s-a părut că este genul de om care vrea să le facă singură pe toate. Între timp au plecat din Primărie oameni foarte buni și apropiați ai dumneaei. După un mandat și jumătate, chiar dacă nu este din Argeș, ar fi trebuit să își fi format deja propria echipă. Numai că această echipă există mai degrabă în discursuri decât în realitate. Iar atunci când încerci să faci totul de unul singur și nu știi să lucrezi în echipă, rezultatele se văd.
Foto ediția tipărită
► Din perspectiva unui om care lucrează zilnic cu fonduri europene, care sunt cele mai mari greșeli pe care le fac administrațiile locale atunci când încearcă să atragă bani europeni?
– În primul rând, faptul că nu apelează la specialiști. Acum există un adevărat trend al proiectelor făcute „la succes”. Îl înțeleg până la un punct, în cazul administrațiilor care chiar nu își permit financiar anumite cheltuieli. Dar când nu mai investești nici măcar în studiile de fezabilitate, iar Consiliul Local se bucură că „nu costă nimic”, când lucrezi cu consultanți care fac copy-paste, rezultatele nu au cum să fie altele.
Ce este gratuit ajunge, de fapt, foarte scump. Costă ani pierduți și comunități care bat pasul pe loc. Mai bine depui trei sau patru proiecte bine făcute și le câștigi decât să depui treizeci și să nu obții niciunul. Am primari alături de care lucrez de zece-cincisprezece ani și care înțeleg foarte bine diferența dintre „mersul la succes” și succesul unor proiecte construite profesionist încă din prima zi.
„Din păcate, fiecare a gândit doar pe bucata lui”
► Dacă mâine ați avea posibilitatea să stabiliți trei priorități pentru Câmpulung, care ar fi acestea?
– În primul rând, sistemul de apă și canalizare. Există conducte vechi de peste 50 de ani care cedează frecvent și nu mai fac față nevoilor actuale. A doua prioritate ar fi extinderea rețelei de gaze. Încă sunt zone care nu beneficiază de această utilitate. Dau exemplul comunei mele natale, Lerești, unde am reușit să atragem aproximativ șapte milioane de euro pentru extinderea rețelei și astăzi întreaga comună beneficiază de gaze naturale.
Iar a treia mare prioritate este turismul. Câmpulungul are un potențial extraordinar, dar este insuficient valorificat. Am prieteni care vin aici și îmi spun că au impresia că s-au întors cu 30 de ani în urmă. Pentru turism chiar m-aș lupta și cred că orașul are nevoie de un OMD puternic.
Îmi aduc aminte că, pe vremea când Dan Manu era președintele Consiliului Județean Argeș, am insistat pentru crearea unui ITI – Investiții Teritoriale Integrate, după modelul Deltei Dunării. Am gândit un proiect care cuprindea 55 de localități argeșene, integrate pe o hartă ce traversa culoarul Rucăr-Bran. Brașovul și Sibiul au înțeles importanța unei astfel de colaborări și au făcut treabă. Argeșul nu a fost interesat și a rămas în afara unor investiții importante în turism.
Din păcate, fiecare a gândit doar pe bucata lui. Nu am fost capabili să ne unim și să aducem împreună dezvoltare și bani europeni. Totuși, în ultimii ani văd un lucru îmbucurător: primarii din mediul rural au început să fie mult mai deschiși. Îi văd interesați să afle cum au reușit alții, de unde mai pot atrage fonduri și asta înseamnă că lucrurile încep, încet-încet, să se miște.
► Revenind la politică, mulți oameni de afaceri evită implicarea tocmai pentru că se tem că își vor pierde credibilitatea. Dumneavoastră nu aveți această teamă?
– Am avut această teamă. Teama de a intra în ceea ce mulți numesc „mocirla” politicii. Dar oamenii mă cunosc. Mă cunosc primari, antreprenori, oameni din administrație și din comunitățile cu care am lucrat. Știu cine sunt și ce am făcut în toți acești ani.
Știu că și Mihai Coteț a avut aceeași teamă atunci când a intrat în politică. Dar, dacă rămâi mereu pe margine, cu ce ajuți? Eu cred că și la Câmpulung, și în întreaga zonă Muscel putem mișca lucrurile dacă se implică mai mulți oameni care au demonstrat ceva în profesia lor. Orașul acesta a îmbătrânit, a rămas mult în urmă și este mare păcat, pentru că are un potențial uriaș.
Material realizat de Iulia Bădulescu.
Foto ediția tipărită
Citiți, de asemenea, pe anchetaonline.ro:
